ItÔÇÖs the economy, stupid!

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 926 din 6 ÔÇô 12 ianuarie 2022
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

S─âpt─âm├«na asta, americanii marcheaz─â primul an de la atacul ├«mpotriva Capitoliului. Pe 6 ianuarie 2021, o lume ├«ntreag─â asista stupefiat─â la evenimentele din capitala Statelor Unite, ├«ntreb├«ndu-se dac─â nu cumva e vorba despre un fel de glum─â complex─â. De╚Öi printre protestatarii de atunci puteau fi z─âri╚Ťi tot felul de excentrici ├«n costuma╚Ťii bizare, nu era deloc o glum─â, iar spectacolul era pus ├«n scen─â de spectatori. C├«nd nu asistau de departe, actorii politici americani ├«╚Öi c─âutau ad─âpost prin subteranele cl─âdirii. 

Acum c├«teva zile, Peter Meijer, un congresman din Michigan, explica entuziasmul atacatorilor ÔÇô cu to╚Ťii suporteri ai fostului pre╚Öedinte Donald Trump ÔÇô printr-un soi de invidie la adresa reprezentan╚Ťilor st├«ngii care ar─âtaser─â anterior c─â se poate protesta violent f─âr─â consecin╚Ťe directe asupra participan╚Ťilor. Semnul de egalitate pus ├«ntre protestele Black Lives Matter ╚Öi ├«ncercarea de a ├«ntoarce rezultatul alegerilor este, ├«n cel mai bun caz, stupid, ├«ns─â Meijer atinge involuntar o problem─â real─â ÔÇô aceea a disolu╚Ťiei consensului democratic. ├Äntre st├«nga ╚Öi dreapta americane e tot mai de greu de g─âsit acel punct de ├«nt├«lnire care s─â fac─â din sistemul politic unul func╚Ťional ╚Öi m─âcar vag eficient. Din ce ├«n ce mai des, confortul ╚Öi radicalismul propriului trib s├«nt preferate confrunt─ârii ╚Öi compromisului necesare pentru o societate func╚Ťional─â.

Un detaliu care, ├«n succesiunea rapid─â de evenimente de acum un an, a trecut mai degrab─â neobservat este c─â, la doar c├«teva ore dup─â atacarea Capitoliului, 147 de membri republicani ai Senatului ╚Öi Camerei Reprezentan╚Ťilor au votat pentru nerecunoa╚Öterea rezultatului alegerilor preziden╚Ťiale. ├Än pofida tuturor eviden╚Ťelor, ├«mpotriva oric─ârei urme de logic─â, ├«n afar─â de aceea a loialit─â╚Ťii. Un an mai t├«rziu, sondajele arat─â c─â la alegerile parlamentare din noiembrie ace╚Öti oameni ar putea ob╚Ťine majoritatea. Acelea╚Öi sondaje arat─â c─â Donald Trump e candidatul preferat al republicanilor pentru urm─âtoarele preziden╚Ťiale ╚Öi are o ╚Öans─â bun─â s─â le c├«╚Ötige. Sigur c─â explica╚Ťiile pot sta ├«n performan╚Ťa discutabil─â a administra╚Ťiei Biden, ├«ns─â trebuie ╚Ťinut seama permanent c─â dezbaterea s-a mutat de ceva vreme de la una fireasc─â, ├«n interiorul Constitu╚Ťiei ╚Öi al unui sistem politic bine definit, la una care ajunge ├«ncet-├«ncet pe terenuri neexplorate. Nicic├«nd pe timpul vie╚Ťii noastre sau chiar ├«nainte nu s-a discutat despre posibilitatea unei dictaturi ├«n America. P├«n─â nu demult, asta era o tem─â pentru autorii de istorii contrafactuale, pentru Philip Roth ╚Öi pentru distopiile de pe Netflix.

Acum e o tem─â pentru exper╚Ťii ├«n conflicte, cum e universitarul canadian Thomas Homer-Dixon, care avertizeaz─â c─â sistemul politic american e pe marginea pr─âpastiei, iar riscurile s├«nt prea pu╚Ťin luate ├«n seam─â. Homer-Dixon crede c─â ├«n 2025 consensul democratic se poate pr─âbu╚Öi cu totul, iar o eventual─â a doua administra╚Ťie Trump hot─âr├«t─â s─â se r─âzbune pe inamicii reali sau ├«nchipui╚Ťi nu va putea fi oprit─â de nimeni. Asta ar putea duce, mai departe, la conflicte civile f─âr─â precedent. ├Än 2030, crede profesorul canadian, publicul ar putea sim╚Ťi nevoia unei m├«ini ferme care s─â fac─â cur─â╚Ťenie dup─â Trump. Scenariul detaliat publicat de Globe and Mail are rostul de a atrage aten╚Ťia autorit─â╚Ťilor canadiene s─â se preg─âteasc─â ╚Öi pentru situa╚Ťii ce par desprinse din distopiile amintite mai devreme. Ce facem, ├«ntreab─â Homer-Dixon, dac─â din sud (Statele Unite) ├«ncep s─â vin─â refugia╚Ťi politic, iar regimul de la Washington cere s─â fie trimi╚Öi ├«napoi? Ne conform─âm? 

Fenomenul nu este doar unul american. Poate fi identificat la fel de bine ╚Öi ├«n Europa, unde tot felul de mi╚Öc─âri suveraniste ╚Öi antiglobaliste au c─âp─âtat relevan╚Ť─â ├«n ultimii ani. Iar posibilitatea de a r─âsturna ├«mpreun─â ordinea actual─â de╚Öi agendele lor s├«nt ├«n adesea conflict le e tot mai clar─â. Premierul Ungariei, Viktor Orb├ín, de exemplu, ╚Öi-a ├«nceput anul cu un mesaj de sus╚Ťinere din partea lui Donald Trump. Orb├ín, ÔÇ×un lider puternic ╚Öi respectat de toat─â lumeaÔÇŁ, ├«n viziunea fostului pre╚Öedinte, are anul acesta de trecut prin cele mai grele alegeri de la revenirea sa la putere ├«n 2010. Nu e clar c├«t de respectat e premierul ungar, dar sigur agenda sa pro-rus─â ╚Öi surprinz─âtor de prietenoas─â cu Beijingul nu poate fi pe placul nici unei administra╚Ťii americane. ├Äns─â, ├«n fa╚Ťa posibilit─â╚Ťii de a livra ├«nc─â o victorie pentru antiglobali╚Öti ╚Öi antiliberali, asemenea detalii conteaz─â mai pu╚Ťin. La nevoie, tribul poate deveni interna╚Ťional. 

├Än analiza profesorului canadian amintit mai sus, un loc important ├«l ocup─â economia. Thomas Homer-Dixon explic─â faptul c─â, ├«n termeni reali, salariul unui angajat american era ├«n 2019 mai mic dec├«t ├«n 1979, iar diferen╚Ťa dintre veniturile ╚Öefilor de companii ╚Öi cele ale angajatului mediu a f─âcut un salt uria╚Ö ├«n cam aceea╚Öi perioad─â. ├Än 1978, un CEO c├«╚Ötiga de 30 de ori mai mult dec├«t un angajat, ├«n 2016 de 271 de ori mai mult. Frustrarea generat─â de senza╚Ťia de nedreptate social─â e una din cauzele principale pentru scenariile catastrofice pe care le discut─âm acum. Asta e valabil inclusiv ├«n Europa, unde, de╚Öi societatea e mai coeziv─â, sentimentul de inechitate ╚Öi resentimentele generate de el s├«nt ├«n cre╚Ötere. ├Än atari condi╚Ťii, indiferent dac─â tr─âim ├«n America sau ├«n Europa, dac─â ne preocup─â cu adev─ârat soarta democra╚Ťiei, ar trebui s─â ne uit─âm mai atent un pic la economie. Simplele statistici despre cre╚Öterea economic─â s├«nt irelevante ╚Öi mincinoase prin omisiune dac─â nu vedem ╚Öi c├«╚Ťi oameni au un c├«╚Ötig real de pe urma acelor cifre. Poate nu ├«nt├«mpl─âtor, guvernele iliberale europene cum s├«nt cel polonez sau ungar au supravie╚Ťuit la putere nu numai reu╚Öind o perfoman╚Ť─â economic─â decent─â, ci ╚Öi redistribuind fructele ei f─âr─â s─â ├«i treac─â cuiva prin cap s─â le acuze de socialism.

├Än marele r─âzboi ├«ntre globali╚Öti ╚Öi antiglobali╚Öti, ├«ntre liberali ╚Öi iliberali, ├«ntre suverani╚Öti ╚Öi adep╚Ťii societ─â╚Ťii deschise, r─âspunsurile nu stau ├«n ortodoxia doctrinar─â, ci ├«n capacitatea societ─â╚Ťilor ╚Öi guvernelor de a livra un deal onest propriilor cet─â╚Ťeni. Consensul democratic e, de fapt, alt─â form─â de a discuta despre echitate. Iar c├«t─â vreme liberalii acestei lumi prefer─â s─â nu vad─â asta vor r─âm├«ne permanent ├«n defensiv─â. ItÔÇÖs the economy, stupid!

Teodor Ti╚Ť─â este gazda podcast-ului ├Än Centru pe care ├«l pute╚Ťi asculta pe oricare dintre platformele de distribu╚Ťie (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.