Islamo-stîngiştii: noii „idioţi utili“ ai Europei occidentale

Publicat în Dilema Veche nr. 746 din 7-13 iunie 2018
Balcanizare şi pavlovizare jpeg

Să ne imaginăm o armată bine organizată, condusă de un corp de ofiţeri extrem de motivaţi. Soldaţii mărşăluiesc spre „lupta finală“, spre o lume ideală. Nimeni nu se îndoieşte de victorie, soldaţii sînt gata să-şi dea viaţa pentru „cauză“, iar ofiţerii îi înflăcărează cu discursurile lor. Şi cum să nu fii gata să-ţi dai viaţa cînd ofiţerii agită în mîini un plan de bătălie fără fisură, elaborat în mod „ştiinţific“?

Iată însă că anii trec şi „lupta finală“ se tot amînă. Inamicul parcă se retrage deliberat şi imaginează tot felul de tertipuri (cum ar fi societatea de consum şi industria de divertisment) pentru a evita înfruntarea frontală. Soldaţii încep să dezerteze (atraşi de unele bucurii ale vieţii), dar ofiţerii nu sînt îngrijoraţi. Grosul trupelor rămîne sub ascultarea lor, înaintează cu tenacitate… Numai că vine şi momentul „catastrofei“ istorice: ofiţerii descoperă într-o bună dimineaţă că au rămas fără armată. Corturile sînt goale, proletariatul a părăsit cîmpul de bătălie întrucît i-a crescut nivelul de viaţă. Foştii muncitori s-au îmburghezit puţin. Cureaua de transmitere a conştiinţei de clasă s-a rupt. Copiii proletarilor au trecut prin şcoli şi au devenit cadre, specialişti, creatori de întreprinderi şi nu mai vor să preia de la părinţii lor ştafeta revoluţionară, misiunea distrugerii capitalismului. 

Rămaşi singuri pe baricade, ofiţerii se simt trădaţi, dar  nu renunţă la proiectele lor. Dogma e dogmă, ei preferă transformarea brutală şi nu reformele. Idealul revoluţionar este încă viu în minţile lor, precum şi în mîinile cu care controlează numeroase medii de informare şi universităţi. Căpitanii şi locotenenţii noştri nu se lasă deci demoralizaţi. Dacă vechiul proletariat nu mai vrea să  se dedice cauzei revoluţionare, ei bine, el va fi înlocuit! 

Or, cine sînt noii proletari dispuşi să se înroleze în lupta împotriva capitalismului, a globalizării, a Americii şi a „ordinii occidentale“ în general? În marea lor majoritate ei sînt, de fapt, nişte năpăstuiţi ai soartei care vin din Mali, din Sudan, din Eritreea… Sînt tineri care părăsesc Maghrebul pentru că în ţările lor de origine nu au nici un orizont. Sînt oameni care îşi riscă viaţa traversînd Mediterana cu ambarcaţiuni fragile, după ce au plătit sume mari unor traficanţi. Imigranţii, străinii, copiii fostelor popoare colonizate din Africa şi din Orientul Mijlociu (în majoritatea lor, de cultură şi confesiune musulmană), marginalii şi minoritarii de tot felul formează „masele“ din rîndurile cărora islamo-stîngiştii îşi aleg noii recruţi.

Iată, pe scurt, povestea „naşterii“ islamo-stîngiştilor în Franţa, dar şi în alte ţări ale Europei occidentale. Ei încearcă să impună o gîndire politică corectă pro-islam. Cu ajutorul unor bastonaşe mediatice îi pedepsesc apoi pe toţi cei care nu aderă la viziunea lor socială paradiziacă. Dacă nu adopţi toleranţa maximă faţă de islam nu eşti un adevărat umanist. Îndrăzneşte cineva să spună că unele tradiţii înrădăcinate în lumea musulmană nu sînt compatibile cu criteriile democraţiei? Ei bine, îndrăzneţului i se dă cu băţul peste mîini şi este taxat de intolerant, de islamofob, de xenofob, de rasist şi chiar de fascist.

Nu „substituţia de proletariat“ este gravă pentru Europa, ci faptul că, pentru acest fragment al extremei stîngi franceze, islamul reprezintă „partidul săracilor“. Cînd au loc atacuri teroriste în Europa, prima grijă a islamo-stîngiştilor este aceea de a îndemna populaţia să nu facă „amalgam“ între asasini şi Coran. Ba uneori, publicul este îndemnat să reflecteze la „mesajele“ teroriştilor, să accepte justificarea asasinatelor prin faptul că popoarele asasinilor au fost umilite, exploatate, destabilizate de omul alb, de occidentali, de colonialişti, de capitalişti…

Urmăresc de mulţi ani intensa luptă de idei care are loc în Franţa în jurul islamului. Îmi este greu să rezum această înfruntare fără a pierde enorm din nuanţe. Constat însă că multe tabuuri au fost sparte. Figuri importante ale vieţii intelectuale, precum Jacques Juillard, Michel Onfray sau Pascal Bruckner, au reuşit, cu tenacitate, să străpungă carcasa gîndirii politice corecte. Procesul moral al acestei extreme stîngi care a pactizat cu islamul radical şi cu obscurantismul poate avea loc. Islamo-stîngiştii au trădat nu numai valorile stîngii progresiste tradiţionale, ci şi unele valori intrinseci ale Republicii franceze precum laicitatea, egalitatea între sexe, dreptul la insolenţă, precum şi dreptul de exercitare fără limite a spiritului critic…

Lenin îi numea „idioţi utili“ pe acei intelectuali occidentali care nu înţelegeau nimic din realităţile Rusiei, dar sprijineau revoluţia bolşevică. Islamo-stîngiştii sînt desemnați deseori în prezent ca fiind noii „idioţi utili ai Europei occidentale“.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Cum s-a transformat satul Viscri sub influența Regelui Charles. Localnic: „Era sărăcie mare” FOTO
Potrivit localnicilor, înainte de venirea lui Charles, la Viscri era „mare sărăcie”. Acum sunt multe pensiuni, puncte Gastro Local, afaceri, astfel că fiecare familie are măcar un angajat
image
Ce l-a ruinat pe Irinel Columbeanu și care a fost începutul sfârșitului: „A generat tocarea întregii mele averi”
Fostul miliardar de la Izvorani nu s-a sfiit să vorbească în ultimii ani despre declinul său. Irinel Columbeanu a povestit deschis despre ce l-a ruinat și cum a ajuns să piardă toată averea pe care a deținut-o.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.