Islamo-stîngismul în universităţile franceze

Publicat în Dilema Veche nr. 882 din 4 - 10 martie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Nu este pentru prima dată că în Franţa se discută despre islamo-stîngism. Fenomenul a mai provocat reacţii şi dezbateri, iar uneori este contestat şi calificat drept o fantasmă a dreptei sau a extremei drepte. Cîţiva dintre membrii guvernului, cum este cazul ministrului Frédérique Vidal care are în grijă universităţile şi cercetarea, consideră însă că islamo-stîngismul a început să cangreneze spaţiul universitar şi că trebuie examinat mai îndeaproape acest lucru. Doamna Frédérique Vidal a cerut chiar întocmirea unui raport în această privinţă, într-un moment cînd executivul pregăteşte şi o nouă lege împotriva apariţiei, în sînul societăţii franceze, a unor forme de secesionism cultural.

Expresia islamo-gauchisme, ceea ce tradus în româneşte dă islamo-stîngism, este o invenţie recentă, datînd din 2004, a unui sociolog şi politolog francez, Pierre-André Taquieff. Termenul desemnează o anumită convergenţă de interese politice dintre extrema stîngă şi islamiştii care vor să preia controlul comunităţii musulmane din Franţa şi să o oblige să trăiască conform preceptelor tradiţionale ale Coranului. În mod normal aceste două curente nu ar fi trebuit să se întîlnească niciodată pe o platformă comună. Şi totuşi, Pierre-André Taquieff, precum şi mulţi alţi observatori ai sferei social-politice, a observat cum în ultimele două decenii extrema stîngă ezită sau chiar refuză să condamne comunitarismul islamic (altfel spus apariţia unei societăţi paralele în Franţa), iar uneori condamnă doar cu jumătate de gură (sau deloc) atentatele comise de fanatici islamişti. De fapt, extrema stîngă, în lupta ei împotriva statului capitalist şi a democraţiei liberale, şi-a găsit în islamişti un aliat şi consideră că musulmanii din Franţa formează clasa exploatată şi prigonită (cum erau odinioară proletarii), deci nici o critică nu poate fi admisă la adresa lor.

Au reuşit oare islamo-stîngiştii să infiltreze universităţile franceze şi să orienteze cercetarea în domeniul ştiinţelor sociale în conformitate cu criterii împrumutate de la extrema stîngă americană? Începe şi Franţa să aibă mişcarea sa woke şi să adopte tehnici de reprimare intelectuală de tip cancel culture? Ministrul Învăţămîntului universitar şi-a propus să obţină un răspuns la aceste întrebări şi din acest motiv a comandat un raport privind proporţia neobişnuit de mare, în cîmpul cercetării, a temelor legate de gen, de rasă, de identitate, de epoca colonială. Sigur, în Franţa nu există interdicţii în privinţa unor astfel de studii (cum au apărut în unele ţări ale Europei de Est, de exemplu în Ungaria sau în Polonia). Ministrul de resort Frédérique Vidal şi-a pus însă o întrebare legitimă: cînd brusc se multiplică temele de cercetare legate de aceste subiecte nu avem cumva de-a face mai degrabă cu militanţi decît cu cercetători obiectivi?

Demersul ministrului a provocat o reacţie virulentă: peste 600 de universitari, profesori şi cercetători au semnat o petiţie în Le Monde cerînd demisia ei sub acuzaţia că ar exercita un fel de „represiune intelectuală”. Pe de altă parte, diverşi comentatori au demolat în mai multe articole conceptul de islamo-stîngism considerînd că nu are nici o bază ştiinţifică.

De cele mai multe ori, polemicile din Franţa sînt benefice pentru libertatea de expresie şi pentru spirit în general, iar deseori ele au avut rezonanţă în Europa şi chiar în întreaga lume. De peste trei decenii asist la astfel de dispute interesante, necesare, susceptibile să creeze chiar noi instrumente mentale de analiză a fenomenelor culturale, sociale şi  politice. De data aceasta, însă, şi mai ales pe fond de pandemie, am sentimentul că un vînt toxic suflă dinspre o nebuloasă extremistă care incită nu doar la dezbatere, ci la o revoluţie conceptuală. Personal, consider că joncţiunea dintre extrema stîngă şi islamul radical a fost operată în Franţa, iar acum se cristalizează noi convergenţe, între extrema stîngă americană şi universităţile franceze. Noi dogme se profilează la orizont, iar cei care nu le vor adopta sau nu se vor supune noii viziuni asupra lumii vor fi măturaţi de ceea ce unii comentatori încep să numească wokism (de la woke – a se trezi). Acest curent îşi propune o totală dinamitare a conceptelor create pînă acum de civilizaţia occidentală, precum şi o totală modificare a codurilor ei comportamentale. Trezirea înseamnă, pe scurt, debarasarea de structurile de dominaţie ale rasei albe (considerată dominatoare), adoptarea unui nou limbaj (neofensator) şi a unor noi atitudini egalitariste. Această vastă reformă educaţională şi culturală ar urma apoi să pregătească o a doua etapă, de transformare economică a lumii.

Numeroşi eseişti denunţă în Franţa această tentativă de distrugere a edificiului cultural universalist născut în secolul al XVII-lea (numit şi al Luminilor). Mai ales doctrina legată de privilegiul intrinsec al omului alb este aspru criticată ca fiind o nouă formă de rasism. Doctrina se bazează pe unele argumente stupefiante, cum ar fi acesta: fiind alb, omul alb nici nu înţelege cît de privilegiat este şi cît rău a făcut umanităţii datorită convingerii sale intime că ar fi superior tuturor celorlalte rase.

Dacă toate aceste dezbateri se vor putea derula în condiţii de libertate de expresie şi fără spectrul unor sancţiuni sociale şi administrative (de gen cancel culture), ele vor îmbogăţi mental şi poate sufleteşte întreaga umanitate. Nu este însă sigur că acest şoc de idei se va produce în regim de seninătate. Unii filozofi şi eseişti spun că wokismul are un aliat preţios într-un alt fenomen occidental, contorsionat şi complicat, numit ura de sine. Iar cei roşi de ura de sine nu au cum să facă faţă într-o confruntare de idei, nici măcar cînd acestea sînt stupefiant de primitive, şi cu atît mai puţin atunci cînd au forţa noutăţii şi a fanatismului revoluţionar.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.