Iranul la răscrucea istoriei

Richard N. HAASS
Publicat în Dilema Veche nr. 318 din 18-24 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Istoria curge rareori lin, fără obstacole. Ea tinde să fie punctată de schimbări şi evenimente bruşte – războaie, asasinate, revoluţii – ale căror repercusiuni sînt simţite vreme îndelungată.

La 31 de ani după revoluţia care l-a înlăturat pe şah şi a adus guvernarea islamică în Iran, ne aflăm la una dintre răscrucile istoriei. Încă nu ştim gradul, direcţia sau ritmul schimbării. Ce ştim cu siguranţă este că natura schimbărilor care au loc acum în această ţară va afecta nu doar Iranul, ci întregul Orient Mijlociu, şi nu numai.

Un posibil viitor iranian ar putea fi o extensie a ceea ce deja există, adică un stat guvernat de clerici conservatori şi o Gardă Revoluţionară agresivă, aceasta din urmă dobîndind o putere tot mai mare. În această situaţie, regimul iranian va continua să reprime cu brutalitate disidenţa internă, să se amestece în afacerile interne ale Irakului şi Afganistanului, să ofere arme şi fonduri Hezbollah-ului şi Hamas-ului şi, chiar mai îngrijorător, să purceadă la fabricarea unui anumit număr de arme nucleare şi să găsească mijloace să le folosească.

Primejdia unui viitor de acest tip ar pune comunitatea internaţională în faţa unei alegeri decisive: sau să se obişnuiască cu ideea unui Iran care poate asambla şi poseda tehnică nucleară, sau să lanseze un atac militar preventiv menit să distrugă programul nuclear iranian.

Perspectiva unui Iran înarmat nuclear ar tenta cu siguranţă cîteva dintre statele musulmane sunnite importante (Turcia, Egiptul şi Arabia Saudită îţi vin imediat în minte) să conceapă planuri rapide de a achiziţiona sau produce propriul arsenal nuclear. Un Orient Mijlociu care să cuprindă atîtea state înarmate nuclear ar fi o cale sigură către dezastru. Un atac militar al SUA, Israelului sau amîndurora asupra instalaţiilor nucleare iraniene reprezintă o altă posibilitate. Unul dintre rezultatele previzibile ar fi o contraofensivă iraniană asupra personalului şi intereselor americane din Irak şi Afganistan şi, prin intermediul Hamas şi Hezbollah, asupra Israelului şi nu numai. Iranul ar putea contraataca şi prin crearea de probleme în comerţul cu petrol, declanşînd astfel o creştere accelerată a preţului petrolului, o lovitură în plus dată unei Americi şi unei lumi în plină luptă cu recesiunea economică.

Pe de altă parte însă, dacă un atac militar preventiv ar putea încetini eforturile belicoase ale Iranului, el nu ar putea opri la nesfîrşit încercările regimului de a-şi dezvolta arsenalul nuclear şi, pe deasupra, ar crea condiţii şi mai dure pentru opozanţii interni ai puterii. Dar, în ciuda acestor potenţiale efecte negative, atacul militar asupra instalaţiilor nucleare va rămîne şi trebuie să rămînă o opţiune, avînd în vedere enormul cost strategic al unui Iran înarmat nuclear.

Pentru a evita atît îngrijorătoarea perspectivă a unui Iran cu arsenal nuclear, cît şi pe aceea a unui atac militar asupra lui, s-au reunit cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU şi Germania. Ele au început negocieri care urmăresc limitarea programului nuclear al Iranului şi plasarea acestuia sub supraveghere internaţională. Rusia şi China, care susţin că programul nuclear iranian nu reprezintă o urgenţă pe agenda comunităţii internaţionale, sînt acum constrînse să sprijine aplicarea de sancţiuni noi, mai aspre, asupra Guvernului de la Teheran. Dar după cum ne demonstrează istoria, sancţiunile dure nu sînt suficiente pentru a obliga guvernanţii iranieni să negocieze constructiv şi să accepte limite raţionale asupra programelor nucleare ale ţării. Toate aceste consideraţii duc la necesitatea unei alte perspective asupra viitorului iranian: o conducere politică mai moderată atît în interior, cît şi în relaţiile externe, şi care renunţă la dezvoltarea unui program nuclear sau la planurile de înarmare asemănătoare.

Pe lîngă faptul că ar asigura o viaţă mai bună pentru 70 de milioane de iranieni, schimbarea politică ar slăbi Hamas şi Hezbollah, întărind astfel poziţia moderaţilor în Cisiordania şi Gaza şi îmbunătăţind perspectivele de pace între Israel şi palestinieni. Un islam mai moderat în regiune ar putea determina Turcia să-şi reconsidere recenta răcire a relaţiilor cu Occidentul, iar Siria ar putea să-şi regîndească orientarea în politica externă, ceea ce ar crea o reală oportunitate pentru un acord de pace între Israel şi Damasc. Posibilitatea ca Irakul să devină o ţară de succes, paşnică în interior şi faţă de vecini, ar creşte şi ea. Se întîmplă rar în istorie ca drumuri atît de diferite, dar fiecare dintre ele plauzibil, să aibă acelaşi punct de plecare. Însă nu e deloc greu să ne dăm seama care dintre ele e cel preferabil.


De aceea e nevoie de măsuri suplimentare care să încurajeze schimbarea ce ar putea aduce la putere un guvern iranian pregătit să trăiască în pace cu propriii cetăţeni şi cu vecinii. Aceste măsuri ar include sprijinirea opoziţiei iraniene şi accesul disidenţilor la Internet, sancţiuni suplimentare asupra Gărzii Revoluţionare şi sprijinul internaţional deschis faţă de drepurile politice şi legale ale poporului iranian. Unele guverne şi persoane s-ar putea să se opună acestor sugestii, crezînd că o intervenţie de acest fel ar constitui un amestec făţiş în treburile interne ale Iranului. Dar în lumea globalizată de astăzi, ceea ce se întîmplă în Iran nu mai este doar treaba Iranului. Guvernul de la Teheran are dreptul la producerea de energie nucleară pentru electricitate, dar nu pentru arme nucleare. De asemenea, are obligaţii faţă de vecinii săi, faţă de comunitatea internaţională (inclusiv obligaţia de a nu sprijini terorismul) şi faţă de propriii cetăţeni. Lumea n-ar trebui să fie nepăsătoare dacă aceste cerinţe nu sînt îndeplinite.

Richard N. Haass, fost director în cadrul Departamentului de Stat al SUA, este în prezent preşedinte al Consiliului Relaţiilor Externe.
traducere de Mădălina ŞCHIOPU
Copyright: Project Syndicate, 2010.
www.project-syndicate.org

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Românca desemnată „Omul anului“ în Anglia. Cristina este șoferiță de autobuz în orășelul Hertford. „Ne face ziua mai frumoasă“
O șoferiță de autobuz, originară din București, a primit titlul „Omul anului”, acordat de o comunitate din Anglia. Cristina a întrunit cele mai multe voturi din partea membrilor comunității.
image
Tiramisu alb, un desert spectaculos, cu succes garantat. Secretul prăjiturii cu gust demențial
Nu doar că este delicios, ci este și simplu de făcut. Tiramisu alb este desertul de care nu te mai saturi. Rețeta necesită doar câteva ingrediente și multă răbdare, pentru că se servește a doua zi. Dacă este ținut la rece 24 de ore, rezultatul va fi unul spectaculos.
image
Cine este doctorița înjunghiată mortal în Franța. Tânăra se pregătea pentru rezidențiat
O tânără româncă, care se afla în Franța pentru a-și pregăti rezidențiatul, a fost descoperită moartă într-un apartament. Tragedia s-a petrecut în orașul Amiens, într-un apartament închiriat de ea prin platforma Airbnb.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic