Internaţionalizarea

Publicat în Dilema Veche nr. 490 din 4-10 iulie 2013
Erasmus Doi jpeg

Întîi a venit globalizarea. Ea era rea, deoarece făcea să se mute locurile de muncă dinspre Occidentul nărăvit la salarii mari şi drepturi sindicale cîştigate în secole de luptă muncitorească înspre Orientul mult mai înfometat, dispus să lucreze pentru cîţiva firfirici pe oră, fără sindicate sau concedii plătite. Se zicea (foarte rar) că globalizarea ar avea şi ceva avantaje, contestate imediat de detractorii obişnuiţi: prietenii naturii (care dau vina pe globalizare din cauza a ceea ce ei numesc încălzirea globală), stînga transatlantică (din cauză că tot mai mulţi muncitori din ramurile manufacturiere erau forţaţi să îşi schimbe locurile de muncă) sau protecţioniştii încăpăţînaţi (care nu doreau defel să iasă din paradigma statului naţional privit ca o societate pe acţiuni). Era să-i uit pe conspiraţionişti. Pentru ei, era clar că Oculta a proiectat fenomenul, în scopul controlului minţii pămîntenilor şi al înavuţirii fără limite a unei părţi minuscule a populaţiei, pe seama sărăcirii samavolnice a majorităţii. Este drept, prin 2007, studii sociologice extrem de bine articulate (aşadar, publicate de The Economist) arătau că, în urma plusului de prosperitate adus de o lume integrată economic (deci, globală), mai bine de jumătate din populaţia globului poate fi socotită ca aparţinînd clasei mijlocii. O premieră istorică, orice s-ar spune.

Concomitent cu globalizarea a apărut mondializarea. Este cam acelaşi lucru, numai că în limba franceză. De aceea, mondializarea are şi accente un pic mai duioase, cu nuanţe tiermondiste. Ea acordă atenţie decalajelor dintre nord şi sud, destinului trist al arborilor de esenţă scumpă din Amazon sau cultivatorilor de cafea, exploataţi nemilos de lanţurile mondiale de supermarketuri. Aşa s-a ajuns la Campaniile de Responsabilitate Socială (CSR, în original) ale unor corporaţii-gigant. Ele simţeau nevoia de imagine publică mai bună, pentru a compensa efectele devastatoare pe care le aveau dezvăluirile legate de salariile mizerabile plătite în ceea ce mai tîrziu avea să se numească „grupul de succes al ţărilor BRIC“.

De la o vreme, adică de la criză încoace, globalizarea nu mai este atît de frenetic comentată ca pe timpuri. Este socotită un fapt împlinit, de către unii. Alţii o consideră eşuată şi observă triumfători revenirea (cam în forţă) a protecţionismelor economice naţionale. Uniunea Europeană nu putea scăpa de aceste varii curente de opinie. Drept pentru care a avut un discurs uşor dual. Pe de o parte, înfiinţa fonduri care să compenseze „efectele globalizării“, pe de altă parte, presa (justificat) Organizaţia Mondială a Comerţului, înspre liberalizarea cît mai decisivă a schimburilor de mărfuri, servicii şi capital, ceea ce înseamnă curat puseu întru globalizare. La fel ca restul lumii, UE trăieşte astăzi ispite naţionaliste crunte la nivelul statelor membre, vecine cu protecţionismul. Cel mai recent exemplu: decesul jenant al proiectului Nabucco, pe mîna Greciei şi Italiei, în dauna majorităţii celorlalte state membre, consfinţind, astfel, trecerea în istoria eşecurilor europene a unui document care se numea, pe vremuri, „Strategia Energetică Comună“.

De aceea, mare mi-a fost mirarea să găsesc, într-un recent document al Comisiei, destinat unei noi strategii pentru IMM-uri, ceva de genul: „Să ajutăm firmele mici şi mijlocii să beneficieze de efectele pozitive ale internaţionalizării.“

Am întrebat ce e aia şi care este diferenţa faţă de globalizare sau mondializare. Mi s-a răspuns că nu e nici o diferenţă, numai că precedentele denumiri erau cam tocite şi compromise de atîţia ani de dezbateri publice. Aşadar, trebuia găsit un cuvînt nou, pozitiv, care să ne ducă cu gîndul la o eventuală competitivitate regăsită pe pieţele lumii. Am înţeles: globalizarea o să rămînă la „efecte negative“, iar astalaltă, „internaţionalizarea“, va fi şefă cu „oportunităţile“. Mi se pare incorect. E ca şi cum cei doi copii deja născuţi fac cîte-o prostie, mai sparg un geam, mai fură o corcoduşă de la vecini şi tu, în loc să-i urechezi şi să-i îndrepţi, te pui pe treabă să mai faci un copil, zicînd în sinea ta: „Poate ăsta iese mai cuminte!“

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.