Integrare prin dezintegrare

Publicat în Dilema Veche nr. 628 din 3-9 martie 2016
Guverne sub acoperire jpeg

Acum, c─â Marea Britanie a ob╚Ťinut regim special ├«ntre ╚Ť─ârile membre, s-au risipit nelini╚Ötile de urgen╚Ť─â, s-au lansat ├«ntreb─ârile strategice ╚Öi s-au consolidat vechi op╚Ťiuni. Federali╚Ötii, adic─â europenii ─âia care ├«nc─â viseaz─â la Statele Unite ale Europei (serios vorbind, am constatat c─â majoritatea taximetri╚Ötilor din Bucure╚Öti cred solid ├«n ideea asta), socotesc c─â britanicii au for╚Ťat o schimbare major─â a regulilor fondatoare ale UE, ignor├«nd tratatele. Apoi, aceia╚Öi entuzia╚Öti s-au repliat ╚Öi acum ├«ncearc─â s─â g─âseasc─â motive de veselie, b─ânuind c─â de-abia de-acum ├«ncolo, sc─âpa╚Ťi de grija Londrei, Europa se vede liber─â s─â continue aprofundarea integr─ârii. ├Än fond, ce au ob╚Ťinut englezii? O nimica toat─â: promisiunea c─â vor fi excepta╚Ťi de la cele mai multe acte europene care merg spre o uniune politic─â din ce ├«n ce mai solid─â ╚Öi detaliat─â. C─â nu vor mai ceda nici un micrometru (pardon: microinch, dac─â o exista a╚Öa ceva) din suveranitatea lor na╚Ťional─â at├«t de excep╚Ťional descris─â chiar de geografie. ├Än fond, ei tr─âiesc pe o insul─â ╚Öi circul─â pe partea cealalt─â a drumului. Cum s─â integrezi a╚Öa ceva ├«n atare construc╚Ťie european─â ambi╚Ťioas─â?

Implica╚Ťiile imediate ale recentului acord ob╚Ťinut de David Cameron s├«nt ├«nc─â greu de anticipat, ├«n am─ânunt. ├Än linii mari, ├«ns─â, asist─âm la apari╚Ťia calit─â╚Ťii de stat membru ├á la carte. Dac─â Marea Britanie a ob╚Ťinut at├«tea derog─âri, de ce nu ar ├«ncerca ╚Öi alte state aceea╚Öi manevr─â? De ce nu ar fi Polonia ╚Öi Ungaria urm─âtoarele pe list─â? De ce nu am b─âga ├«n vocabular cuv├«ntul Cehxit, ca viitoare expresie de rit jurnalistic, potrivit─â ├«ntr-un viitor apropiat ╚Öi plauzibil? P├«n─â la urm─â, majoritatea statelor care nu s├«nt ├«n zona euro au destule derog─âri de cerut. Europa celor dou─â viteze, at├«t de invocat─â ├«n trecut, devine astfel, din nou, subiect la mod─â. Pe de alt─â parte, federali╚Ötii incurabili ├«ntrez─âresc acum o mare ╚Öans─â. Sc─âpat─â de c├«rcoteala de etern─â soacr─â comunitar─â a englezilor, ÔÇ×adev─ârata UniuneÔÇť ├«╚Öi va putea vedea de integrare cu mai mult av├«nt, cu mai multe idei, cu mai pu╚Ťine re╚Ťineri. Altfel spus, ar urma o adev─ârat─â orgie a reglement─ârilor suplimentare, va ap─ârea un ministru de Finan╚Ťe al zonei euro, procurorul european va prinde via╚Ť─â adev─ârat─â, poate va ap─ârea ╚Öi o politic─â extern─â comun─â a Europei! Eh, zic s─â nu mergem chiar at├«t de departe cu g├«ndulÔÇŽ

Deocamdat─â, p├«n─â la sarabanda de directive din ce ├«n ce mai profunde ╚Öi mai integratoare, asist─âm laÔÇŽ am├«n─âri constructive. Mai multe proiecte, altminteri de mare urgen╚Ť─â, au fost trecute ├«n pozi╚Ťia stand by, p├«n─â dup─â luna iunie, momentul referendumului britanic. Motivul? Evitarea unei irit─âri suplimentare a electoratului supus Majest─â╚Ťii Sale. Unul dintre cele mai importante asemenea proiecte este suplimentarea bugetului Uniunii cu 20 de miliarde de euro pe urm─âtorii trei ani, bani care ar trebui dedica╚Ťi rezolv─ârii crizei refugia╚Ťilor ╚Öi unei politici externe ceva maiÔÇŽ comune ╚Öi consistente. Ei bine, ini╚Ťiativa este pus─â ├«ntre paranteze chiar de Parlamentul European, de dragul unor posibile ╚Öanse acordate taberei proeuropene din Regatul Unit, la referendum. ├Än aceea╚Öi situa╚Ťie s├«nt mai multe proiecte paneuropene, de toate felurile, acoperind mai multe zone de reglementare. Altfel spus, pentru a putea avea parte de bomb─âneli ╚Öi ├«n viitor la adresa integr─ârii europene, se am├«n─â exact proiectele care ar ad├«nci integrarea.

Rom├ónia nu este ├«nc├«ntat─â de perspectiva unei Uniuni relaxate, cu reguli mai pu╚Ťine ╚Öi cu normare redus─â. Exist─â un soi de consens public: ╚Ťara are nevoie de o Uniune c├«t mai puternic─â. Popularitatea ideii federaliste este ame╚Ťitoare la noi. Euroscepticismul este o idee exotic─â, privit─â chior├«╚Ö. Chiar ╚Öi punerea la ├«ndoial─â a necesit─â╚Ťii trecerii la euro te face s─â pari un z─ânatec. De ce st─â situa╚Ťiunea, la noi, ├«n felul ─âsta? De ce s├«ntem iar─â╚Öi pe alt─â vitez─â dec├«t colegii ├«ntr-ale Europei Centrale? Mult de zis. De aceea, ├«mi propun subiectul pentru un articol separat, nou-nou╚Ť.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea European─â la TVR.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.