Instabilitate politică?

Publicat în Dilema Veche nr. 912 din 30 septembrie – 6 octombrie 2021
Comunismul se aplică din nou jpeg

Destui au impresia, pare-se, că în zilele noastre țara și chiar lumea întreagă sînt din ce în ce mai puțin stabile, că timpul se accelerează, că liderii sînt tot mai incompetenți și mai iresponsabili, cu mandate tot mai scurte și mai nesemnificative, că nu se mai construiește nimic, că parcă am aluneca la vale cu toții pe o pantă din ce în ce mai accentuată. Pentru a ne face totuși o idee mai exactă ne-ar trebui, poate, niște termeni de referință.

În cei peste 40 de ani de comunism am avut, practic, doi conducători ai țării (Gheorghiu-Dej și Ceaușescu) și șapte prim-miniștri. Dar schimbările de premieri aproape că nu contau, nu se simțeau la nivelul oamenilor obișnuiți. De obicei erau doar un fel de „rotații ale cadrelor”, cum se spunea pe atunci. Nu avea nici o importanță că prim-ministru era Verdeț sau Dăscălescu. Mai mult contau „schimbările de macaz” (altă formulă a acelor vremuri) induse cînd și cînd de Gheorghiu-Dej sau de Ceaușescu. Chiar dacă și în timpul comunismului au existat perioade diferite, senzația generală pe care a creat-o acel regim a fost una de încremenire. Pe atunci a apărut și termenul de „stagnare”, pentru epoca lui Brejnev. Foarte mulți dintre cei care trăiau în comunism nu-și imaginau că regimul se va mai schimba vreodată. Cei care au făcut școala în acele vremuri simțeau că lucrurile pe care le învățau erau pentru vecie sau că profesia și locul de muncă de după școală vor fi definitive (pentru unii chiar așa au cam și fost). Era un fel de inerție care se putea confunda cu stabilitatea. Dar era mai curînd un fel de îngheț. Cum spunea cineva, acel sistem nu era viu, ci aducea mai degrabă cu un mort căruia încă îi mai creșteau părul și unghiile. Răul se stabilizase însă, oamenii se învățaseră cu el și aveau impresia că viețile le erau oarecum previzibile. Era un soi de beneficiu paradoxal.

După 1990 a venit însă o epocă a schimbărilor și a răsturnărilor de toate felurile. De atunci și pînă astăzi, la Palatul Victoria, de exemplu, s-au perindat nu mai puțin de 28 de prim-miniștri, dacă ar fi să-i socotim și pe interimarii de tip Gabriel Oprea, Eugen Bejinariu sau Cătălin Predoiu (care a ocupat funcția timp de trei zile). Fără interimari, au fost 17 premieri și nu sîntem siguri dacă nu va veni foarte curînd și un al 18-lea. O asemenea trecere de la îngheț la fierbere și evaporare nu poate fi decît de natură să ne zăpăcească pe toți. Dar fenomenul pe care-l trăim în această epocă nu-i neapărat nou.

Pentru o oarecare relativizare, ar fi de aminitit că în Imperiul Roman a existat un an „al celor patru împărați” (69 d.Hr.), un an „al celor cinci împărați” (193 d.Hr.) și chiar un an „al celor șase împărați” (238 d.Hr.). În ultimele două cazuri a fost vorba chiar de domnii suprapuse, adică de o instabilitate politică, militară și administrativă de nedescris, pe parcursul cîte unui singur an. Și era Imperiul Roman. Ar fi de spus și că, de exemplu, într-un interval de 50 de ani (criza din secolul al III-lea) s-au succedat vreo 60 de împărați (și co-împărați), majoritatea fiind uciși în bătălii ori chiar de propriii soldați, de garda pretoriană, omorîți de molime sau care s-au sinucis. Au fost și împărați care au domnit doar trei săptămîni. Cea mai lungă domnie din întreaga istorie a imperiului, a lui Constantin cel Mare, n-a depășit nici ea 30 de ani. Un împărat stătea pe tron, în medie, vreo doi ani și jumătate.

Revenind pe plaiurile noastre, în Moldova, de la Descălecatul lui Dragoș și pînă la Unirea din 1859, se poate socoti că durata medie între schimbările de domnie a fost de circa 2 ani și 8 luni. În Muntenia, de la Basarab I și pînă la Unirea cu Moldova, în medie, s-a domnit  3 ani și 4 luni, iar la principii și conducătorii Transilvaniei, durata medie a fost de 5 ani și 10 luni.  

O țară cu o istorie tumultuoasă și sîngeroasă (cum o știm și de la Shakespeare), Britania, Anglia și apoi Marea Britanie a avut, din secolul al IX-lea și pînă în prezent (potrivit Enciclopediei Britanice), 63 de monarhi, iar durata medie a unei domnii a fost, totuși, de peste 19 ani. Ei bine, nu ne comparăm cu această țară care și din 1990 pînă azi a avut doar șase premieri, adică de trei ori mai puțini decît am avut noi în aceeași perioadă (că de domnia Elisabetei a II-a, nu are rost să mai pomenim).

Dar nici cu Italia nu ne comparăm, care acum pare a moșteni ritmurile mai rapide ale Imperiului Roman, fiindcă din 1944 și pînă azi, adică în 77 de ani, la Roma s-au succedat nu mai puțin de 73 de guverne, din care 21 în ultimele trei decenii.

Asemenea cifre ne ajută totuși să vedem mai de deasupra și din timpuri străvechi politica și luptele pentru putere de pe continentul nostru, ca să știm și la ce ne putem aștepta. E important, cred, mai ales pentru cei care eram pe cale să ne obișnuim cu amorțirea din comunism. Nu fac apologia indiferenței și a nesimțirii, dar s-ar zice că nu e cazul să ne impacientăm peste măsură, să ne mirăm sau să ne speriem de schimbările ce ne par prea dese. În esență, din punct de vedere politic, lumea n-a evoluat prea mult în ultimele două, chiar trei milenii și nici la noi nu e altfel decît la alții. Așa că mai sănătos e să ne vedem liniștiți de ale noastre, să facem lucruri chiar și în timp ce conducătorii se tot dau jos unii pe alții.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.