Iniţiative franceze pentru o apropiere de Rusia

Publicat în Dilema Veche nr. 812 din 12-18 septembrie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Cînd doi miniştri francezi, responsabilul cu Externele şi cel cu Apărarea, se duc la Moscova ca să discute cu omologii lor (ceea ce s-a întîmplat luni, 9 septembrie), faptul nu poate trece neobservat. Cînd Parisul anunţă că la sfîrşitul lunii septembrie va găzdui o nouă rundă de discuţii pe tema crizei din Ucraina (în formatul Rusia-Ucraina-Franţa-Germania) înseamnă că se întîmplă ceva în culisele diplomaţiei. La Paris, presa vorbeşte despre un ambiţios „pariu rus“ al preşedintelui francez într-un context favorabil. El ar vrea să readucă Rusia în sfera cooperării europene, chiar dacă drumul se anunţă lung şi, de 15 ani, Vladimir Putin nu face decît să denigreze Occidentul, civilizaţia occidentală, valorile democraţiei şi Uniunea Europeană.

Toţi preşedinţii care s-au perindat de la François Mitterrand încoace au avut, de altfel, un „pariu rus“. Toţi au visat la un „reset“ în privinţa relaţiilor cu Rusia. Si patru dintre ei, Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, François Hollande şi Emmanuel Macron, l-au avut ca interlocutor direct pe Vladimir Putin (în ciuda faptului că uneori acesta era ba preşedinte, ba prim-ministru, joc pe care mai tîrziu l-a oprit).

Dintre toţi, Vladimir Putin s-a înţeles cel mai bine cu Jacques Chirac. Persoane bine plasate în anturajul celor doi spun că Putin şi Chirac s-au stimat, dar că ar fi resimţit şi simpatie reciprocă. La ora aceea, însă, Franţa şi Rusia erau pe aceeaşi lungime de undă în mai multe privinţe, de exemplu criticau intervenţia americană în Irak. Și mai erau şi anii cînd Occidentul credea, totuşi, că Rusia s-ar putea îndrepta cu paşi mici spre democraţie…

Va intra Emmanuel Macron în istorie ca omul care i-a reconciliat pe ruşi cu Europa? Șeful statului francez se vrea constructiv, dar „exigent“ în relaţiile cu Rusia. La sfîrşitul lunii august, luînd cuvîntul în faţa ambasadorilor Franţei reuniţi la Paris, le-a cerut să-şi modifice felul de a gîndi în privinţa Rusiei şi să renunţe la unele prejudecăţi. Limbajul diplomatic este întotdeauna plin de subtilităţi şi în spatele unor formule vagi se pot ascunde uneori veritabile schimbări de direcţie.

Observ, de mai mulţi ani, cum cîţiva editorialişti, politologi sau oameni de cultură pledează periodic în presa franceză pentru depăşirea animozităţilor faţă de Rusia. Uneori argumentele sînt foarte pragmatice. De exemplu, acesta: şi ce dacă Rusia a anexat Crimeea? Toată lumea ştia oricum că acest teritoriu aparţinuse Rusiei, iar acum e clar că Rusia nu-l va retroceda Ucrainei. Occidentalii pot foarte bine să nu recunoască o astfel de anexare, dar să colaboreze cu Rusia în acelaşi timp. Nu a fost anexarea statelor baltice un precedent? Stalin le-a ocupat, occidentalii nu au recunoscut niciodată anexarea, dar au întreţinut relaţii cu Rusia…

Alţi buni cunoscători ai peisajului politic rus spun în presa franceză că regimul încarnat de preşedintele Putin începe să şi piardă simpatia populaţiei. „Efectul Crimeea“ ar începe să se estompeze, printre altele şi într-un context economic dificil pentru majoritatea populaţiei. Ruşii încep să-şi spună că a nu fi de acord cu Puterea este un lucru normal, că este normal să-ţi exprimi spiritul critic şi că este anormal să te trezeşti aruncat în închisoare din acest motiv. Poate că idealul democratic nu este total compromis în ochii ruşilor, deşi democraţia pe care a instaurat-o în anii ’90 preşedintele Boris Elţîn a reprezentat o catastrofă economică şi enorme umilinţe… Numai că de atunci au trecut 20 de ani de „putinism“ şi se acumulează decepţiile. Uzura puterii îşi spune şi ea cuvîntul, ruşii par să dorească o schimbare, să vrea oameni noi la conducere, nu se mai interesează de politica internaţională a Rusiei, nu mai au încredere în personalităţi mediatice, se informează tot mai des recurgînd la sursele neoficiale, la Internet…

„Cred cu sinceritate că nu avem nici un motiv să întoarcem spatele Rusiei“, a declarat preşedintele Emmanuel Macron la conferinţa de presă acordată la Brégançon, pe 19 august, unde l-a primit pe Putin, înainte de reuniunea G7 de la Biarritz. Ministrul de Externe francez, Jean-Yves Le Drian, declară şi el că Rusia nu trebuie „împinsă“ în braţele Chinei, că Rusia face parte geografic din Europa şi că Uniunea Europeană ar avea numai de cîştigat construind o nouă „arhitectură securitară“ împreună cu Rusia.

Cît de realist este însă planul francez de readucere a Rusiei în sfera „constructivă“ europeană? Unele guri rele (care se exprimă tot în presa franceză) spun că Franţa nu are nici un plan clar şi că, de fapt, Putin propune nişte reguli de convieţuire inacceptabile pentru europeni. Iar aceste reguli n-ar fi decît vechiul refren al depăşirii confruntării dintre „blocuri“ şi alianţe…

Schimbul de prizonieri care s-a produs între Rusia şi Ucraina doar cu cîteva zile înainte de vizita la Moscova a delegaţiei franceze este văzut ca un semn bun. Poate că Putin va începe să mai „cedeze“ cîte ceva. Sau poate că îl apreciază sincer pe Emmanuel Macron, care pare să-şi asume în prezent rolul de veritabil lider al Europei, mai ales că realegerea sa este plauzibilă.

Într-un articol publicat în Le Figaro, un foarte respectat jurnalist francez, Re-naud Girard, spunea: de fapt, Putin trebuie să aleagă, ori Europa, ori China. Să se afle oare liderul de la Kremlin în faţa unei dileme (aproape existenţiale pentru poporul său), iar iniţiativele franceze să fie rezultatul convingerii că Putin poate fi ajutat să facă alegerea cea bună? China rîvneşte prea mult la Siberia, iar Putin rămîne prudent în faţa vastelor proiecte chineze de exploatare a Siberiei. Un om ca Putin va rămîne însă veşnic prudent şi faţă de ceea ce rîvneşte Uniunea Europeană, altfel spus la occidentalizarea mentalităţilor ruse.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Ce avere are „Lupul de la Rutieră”. Soția sa, fost viceprimar, conduce afaceri prospere la Râșnov
„Lupul de la Rutieră” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Soția sa a fost viceprimar al orașului Râșnov și conduce afaceri prospere, care le-au permis să cumpere case și terenuri
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.