Inima şi portofelul

Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Aşa se spune, că inima ne stă la stînga, dar portofelul la dreapta. O comparaţie uşor de priceput, pentru a ne plasa mai uşor, fiecare în parte, în dezbaterile politice cu iz ideologic. E drept, este din ce în ce mai greu de găsit un asemenea tip de discuţiune, deşi am dibuit recent o astfel de dezbatere. Aparent departe de preocupările cotidiene româneşti, negocierile legate de tratatul de liber schimb EU-SUA, cunoscute între amici drept TTIP, invită la polemici dreapta-stînga pînă şi pe malurile Dîmboviţei. 

De exemplu, portofelu-mi spune clar: concurenţa mai mare aduce preţuri mai mici la o calitate comparabilă. Dar, ce să faci, inima-mi şopteşte că e posibil ca bătălia concurenţială să se lase cu victime colaterale, în persoana unor şomeri neprevăzuţi înainte de tratat. De exemplu, dacă industria americană producătoare de pui clorinaţi la tăiere se va dovedi aducătoare de schimbări de mentalitate în meniul europenilor, adică îi va face să ignore, de dragul preţului, minunăţia de pui european, crescut din găoace la raft numai cu grăunţe bio şi observat zilnic în materie de bacterii cu care intră în contact, atunci unele afaceri găinăreşti ale vechiului continent vor fi nevoite a se-nchide. Mă cam îndoiesc că evropeanul îşi va schimba prea repede mentalul culinar atît de profund orientat înspre calitate şi bio-eco bună purtare. Mai degrabă, americanul va livra înspre Fried Chicken-ul din Kentucky materie primă ceva mai scumpă, dar, aparent, mai sănătoasă. Chiar şi-aşa, inima-mi tot va plînge, de dragul proletarului găinar american, nevoit să-şi schimbe afacerea din pricina snobilor de europeni. 

Alt exemplu: automobilele. Americanii şi europenii au standarde diferite în a le judeca fiabilitatea sau siguranţa în exploatare. Asta face ca, de exemplu, acelaşi producător, să zicem Ford, să aibă nevoie de nu mai puţin de 32 de piese (repere) diferite pentru acelaşi model de maşină, produs însă pentru cele două pieţe atît de (aparent) diferite. Ştiaţi, de exemplu, că faimoasele centuri de siguranţă se fabrică în variante diferite, pentru că alea europene au un număr mai mare de puncte de prindere decît cele americane? Poate vi se pare un amănunt mai degrabă anecdotic. Mie, ca inginer tecemist de formaţiune, care mai are ceva amintiri legate de disciplina numită Tehnologia şi Organizarea Producţiei, îmi pare o glumă amară care nu face decît să umfle aiurea costul unor produse şi să scadă, proporţional, atractivitatea maşinilor cu pricina pe piaţa globală. Portofelul decide scurt: o aiureală! Inima-mi spune însă că, în cazul unificării standardelor, este posibil ca ele să ajungă la nivelul cel mai scăzut posibil, în folosul exclusiv al profitului numitei corporaţii. Deocamdată, atît Bruxelles-ul, cît şi Washington-ul neagă cu vehemenţă orice posibilă scădere a nivelului de rigoare al standardelor de calitate. Ziceţi-mi, însă, inima dumneavoastră ce vă spune, atunci cînd auziţi cuvintele „profit“ şi „corporaţie“? Fibrilaţie! Aia vă spune! Încearcă portofelul să vă aline deranjul, dar, dacă sînteţi mai june şi degrabă iubitoriu de filme ale lui Michael Moore, este clar: veţi urî TTIP din oficiu şi, mai ales, fără să ştiţi cu exactitate ce anume se negociază. 

Hai să ajung şi la interese româneşti. Care zic că, după ce TTIP-ul va intra în vigoare, el va permite unei firme mici de service IT, de exemplu, să aibă acces pe piaţa americană. Va cîştiga un contract şi va fi nevoită să repare dandanalele apărute prin servere din New York sau Chicago pentru că oferă calitate bună la preţ mai mic. Ce faci, însă, cu vizele? Sună omul din State şi cheamă echipa la reparaţii. Primul pas: mergem la ambasadă să cerem vize! Durează între trei şi şase luni. Cred că, de data asta, atît inima, cît şi portofelul cad de acord: asta nu prea e în regulă. Ce te faci, însă, dacă vizele nu fac parte din pachetul care se negociază pentru că TTIP-ul este un acord comercial, pe cînd vizele sînt o cestiune birocratică? 

Ăsta e şarmul negocierilor ăstora transatlantice: ne pun la mijloc, între inimă şi portofel. O dezbatere ideologică sadea, pe tema unui tratat comercial, într-o epocă în care se clamează sus şi tare exact moartea ideologiilor.  

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: