Înfruntarea dintre ştiinţă şi emoţie

Publicat în Dilema Veche nr. 656 din 15-21 septembrie 2016
Înfruntarea dintre ştiinţă şi emoţie jpeg

Ieri, la telefon, prietenul meu R. de la Chicago: „Trump a revenit! Vezi? Tipul e ca un zombie – azi zici că-i mort, mîine îţi dai seama că-i viu.“

Sfîrşitul verii şi începutul toamnei îl află pe Donald Trump în plină ofensivă şi pe Hillary Clinton în plină defensivă. Barca lui Clinton ia tot mai multă apă. Candidatul democrat şi susţinătorii săi pierd tot mai mult timp ca să explice, să justifice, să se apere. Oricine ştie cum merge o campanie electorală ştie că semnul declinului este acesta: se alocă tot mai mult timp răspunsului la atacurile contracandidatului. Dintr-un scandal care nu ameninţa să devină cine ştie ce (este vorba despre neglijenţa cu care Hillary Clinton a gestionat propriile e-mail-uri pe cînd era secretar de stat, nesocotind unele reguli de securitate), republicanii au reuşit să scoată maximum. Şi din scandalul care ar fi putut fi ucigător (cel al finanţării Fundaţiei Clinton cu bani de la guverne străine, pe cînd soţia lui Bill era ditamai secretarul de stat al Americii), nu prea iese mare lucru. Aşa i în lupta politică: niciodată nu ştii ce iese, niciodată nu ştii, de fapt, ce anume atinge mai mult opinia publică. Aşa că le încerci pe toate. În scandalul e-mail-urilor, Hillary Clinton, care tocmai explicase convingător, toată vara, că Trump nu este nici psihologic, nici intelectual potrivit pentru funcţia executivă supremă a Americii, a devenit, deodată, aiurită, amnezică, imprecisă (de nu chiar mincinoasă). Eforturile ei de a părea relaxată și stăpînă pe situaţie eşuează lamentabil. În schimb, grosolăniile lui Trump merg înainte, de nimic împiedicate. Caznele lui Hillary Clinton de a secreta şarm o schimonosesc pur şi simplu. Naturaleţea robustei ignoranţe a lui Trump îl face, în schimb, să pară puternic şi, mai ales, în stare de lucruri mari.

Cînd scriu acest text, cu două luni înainte de alegeri, sondajele îi arată pe cei doi la egalitate, după ce Trump a recuperat spectaculos ecartul care îl separa de Clinton. Dacă privim sondajele din ultimul an, vedem că, în marea majoritate a timpului, Hillary Clinton a condus, dar Trump a întors trend-ul de cel puţin două ori, egalîndu-l pe candidatul democrat, care apoi iar s-a desprins şi Trump iar a revenit. Este foarte dificil de anticipat ce se va întîmpla pe 8 noiembrie, mai ales că distanţa pe care Clinton o poate realiza faţă de Trump s-a diminuat vizibil. Iar trend-ul actual este favorabil lui Trump.

Avem, de pe acum, cel puţin două certitudini pentru ultimele două luni de campanie electorală americană. Prima, că Hillary Clinton nu mai poate atinge o distanţă confortabilă faţă de năbădăiosul miliardar. Vom avea un rezultat final strîns. A doua, că stilul celor două campanii electorale nu se mai poate schimba. Evident, vor veni mesaje noi, replieri şi atacuri, poate chiar nuanţări ale unor poziţii anterioare, ba chiar şi pentru ajustări strategice mai e timp, dar ceea ce nu se va schimba este structura interioară a celor două campanii, logica lor internă. Şi, din această perspectivă, asistăm la un nou episod al unei înfruntări care a început de cînd e omul şi nu se va termina înainte de sfîrşitul lui: cea dintre minte şi inimă.

Hillary Clinton are, în staff-ul ei, una dintre cele mai performante echipe de data analysis. Pentru cei care nu prea înţeleg ce-i asta, precizez că este vorba despre procesul prin care datele crude (variabilele cantitative sau calitative ale realităţii) sînt citite împreună pentru a obţine informaţia de care adversarul nu beneficiază şi care constituie baza pentru decizii şi acţiune. Evident, cu cît mai multe date, cu atît mai multe lecturi combinate sînt posibile. Mulţimea de date, bineînţeles, trebuie întîmpinată cu o capacitate analitică foarte dezvoltată (computere performante, programe sofisticate, oameni specializaţi). Un asemenea sistem cere timp şi bani. Hillary Clinton s-a îngrijit de toate acestea şi a investit enorm în această direcţie. Campania ei electorală este matematică. Fiecare pas făcut este evaluat şi fiecare pas viitor este calculat. În cele cîteva ore de linişte din cartierul general al campaniei lui Hillary Clinton din Brooklyn, între miezul nopţii şi zorii zilei, calculatoarele din departamentul de data analysis rulează cam 400.000 de simulări, astfel că, la prima oră a zilei, strategii au toate variantele imaginabile şi inimaginabile de acţiune pe masă, spre decizie. Comentatorii avizaţi spun că Hillary Clinton beneficiază de cea mai „informatizată“ campanie electorală din istorie. De la date mari, de sondaje de opinie şi focus-grupuri, la timpul pe care fiecare agent de campanie îl petrece într un anumit loc, cu un anumit grup de oameni, de la balanţa financiară a campaniei ţinută în timp real pînă la rating-ul pe care îl fac mesajele TV ale celor doi candidaţi la toate televiziunile din ţară, practic tot ce mişcă în cauza „Hillary preşedinte“ este recepţionat, analizat şi programat. În fruntea acestui departament se află, cum altfel, un tip socotit drept genial în mediile politice democrate din Washington: Elan Kriegel. Despre el se spune că, în 2012, ar fi reuşit să identifice o anume comunitate din Florida al cărei comportament electoral l-ar fi ilustrat perfect pe cel al întregii ţări. Cînd rezultatul votului în acea comunitate a fost accesibil sondorilor de opinie, Kriegel a anunţat pe toată lumea, inclusiv pe Obama, cu cît vor cîştiga, deşi votul nu se încheiase în statele pacifice. Exact aşa a fost, pînă la a doua cifră de după virgulă. „Nu greşeşte niciodată“, se spune despre Kriegel. De aceea, toate marile decizii ale campaniei lui Clinton se iau cu el de faţă şi, în sediul de campanie, are biroul cu cea mai frumoasă vedere.

În timp ce cartierul general al lui Hillary Clinton este ca un fel de citadelă a ştiinţei în care computerele lucrează, iar datele se acumulează şi se metabolizează non-stop, cartierul general al lui Trump pare a fi, mai degrabă, sediul de impresariat al unui star în plin turneu. „Data analysis is overrated“, a decretat Trump încă de la începutul campaniei pentru cîştigarea nominalizării republicane. Donald Trump nu a investit mai nimic în data analysis pînă la sfîrşitul alegerilor primare, cel puţin. Şi chiar dacă ar fi făcut-o după aceea, nu ar avea nici o şansă să ajungă măcar la un sfert din capacitatea departamentului lui Clinton. Nu e vorba de bani (la acest capitol, Trump este oricum cu mult depăşit de Clinton), ci de timp. Clinton a construit sistemul de care dispune acum în aproape doi ani. Oricum, candidatul republican nu pune mare preţ pe aşa ceva. Trump şi oamenii săi nu investesc mulţi bani în analiză şi planificare, ci în diseminarea unui mesaj pe care îl formulează mai degrabă instinctual, văzînd şi făcînd. Datele de care Trump dispune sînt cele „deschise“, pe care le ştie toată lumea. Trump ştie şi el, ca noi toţi, care sînt marile frici ale americanului de rînd. La fel ca noi toţi, Trump ştie şi ce admiră acelaşi american. Mesajele nu sînt greu de alcătuit. Ele trebuie doar să explodeze în viscerele cît mai multor oameni.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.