Incomensurabilul Frangulină

Publicat în Dilema Veche nr. 904 din 5 – 11 august 2021
Iconofobie jpeg

Colegul meu de la Română, Vlăbuț Flascaș, m-a sunat să-mi comunice vestea încetării din viață a profesorului de literatură comparată Frangulină Borcă. Nu-l știam pe defunct decît din auzite. Ieșise la pensie înainte ca eu să devin student. De altfel, ca să fiu sincer, credeam că murise de mult și de aceea m-au surprins informațiile furnizate de Vlăbuț. „Frate”, a țipat în telefon Flascaș, „tipul a trăit 107 ani! Se întrebau unii, la înmormîntare, care să fi fost secretul longevității sale. Pentru mine însă nu e nici un mister. Din amintirile care circulă despre Borcă rezultă clar un lucru. Individul nu s-a stresat niciodată. Nimic nu a părut să-l miște, să-l impresioneze, să-l clatine cîtuși de puțin. Nu l-am prins profesor, dar am lucrat cu inși care i-au stat prin preajmă. Cică era omul cîtorva cuvinte, pînă și la cursuri. În tinerețe, repeta obsesiv, cu un nedisimulat accent moldovenesc, întrebarea: «Șî și-i cu aiasta?». Venea în amfiteatru și zicea: «Sofocli? Șî și-i cu aiasta?». Sau: «Ieuripidi, Aristofan, Lope di Vega? Șî și-i cu aiasta?». Nu ezita nici în fața unor chestiuni de imediat impact, reușind să-i bulvereze pe studenți: «Literaturî comparatî? Șî și-i cu aiasta?», «Facultati di Filolojîie? Șî și-i cu aiasta?», «Univiersîtati? Șî și-i cu aiasta?». La maturitate, Frangulină a redus drastic numărul de lexeme pe care umanitatea îl merita din partea sa. Spunea numai: «Așa, șî?». Veneau la el tocilarii impacientați și strigau: «Dom’ profesor, ne-am dat seama de ce Macbeth constată că viața este o poveste relatată de un idiot», «Așa, șî?», «Dom’ profesor, ne-am dat seama de ce Pirandello are șase personaje în căutarea unui autor și nu mai multe», «Așa, șî?», «Dom’ profesor, ne-am dat seama de ce Electra se întrupează din jale», «Așa, șî?». Ciudățenia era că așașî-ul se repeta și la examene. (Atenție, doar examene orale în sistemul impus de Borcă! Paradoxal, în taciturnia lui, profesorul nu avea o problemă în a-i asculta pe alții vorbind.) Turuiai nebunește pe diverse teme de literatură universală și odată îl auzeai pe Frangulină mîrîind: «Așa, șî?». Nota 2 – care, inevitabil, succeda interogația scrîșnită printre dinți – ajunsese, la evaluări, modus operandi…”

„Ei”, a continuat Vlăbuț după o pauză de suspans, „dar epopeea nu se oprește aici! Cum-necum, în anii ʼ70, sexagenar fiind, Frangulină a mai executat o tăiere lexicală. Vechile lui (impenetrabile, neimpresionabile) întrebări s-au transformat subit în… «Șî?». Atît mai zicea, prietene, conform istorisirilor celor care l-au cunoscut. «Dom’ profesor, va fi ședință de Catedră la ora 11», «Șî?», «Dom’ profesor, am publicat o carte despre Goethe», «Șî?», «Dom’ profesor, s-a închis sala Byron, unde vă țineați cursul, pentru renovare», «Șî?», «Dom’ profesor, salariul pentru vacanță vine fără sporuri», «Șî?», «Dom’ profesor, au adus mititei la Casa Universitarilor», «Șî?», «Dom’ profesor, s-a băgat parizer la IRIC», «Șî?» Șî – scuze! – și așa mai departe. Pînă într-o zi, cînd, la o ședință a BOB din cadrul PCR (cred că nu ai uitat celebra abreviere pentru Biroul Organizației de Bază a Partidului Comunist Român), secretarul structurii politice de la Filologie a prezentat ideile principale din cuvîntarea lui Ceaușescu de la nu știu ce plenară a momentului. Politrucul a încheiat apoteotic: «Cel mai iubit fiu al poporului ne adresează un mobilizator și tovărășesc îndemn la acțiune…» «Șî?», s-a trezit Frangulină trăncănind. Stupefiat, secretarul BOB nu a putut reacționa în vreun fel vreme de multe secunde. Apoi, gîtuit de spaima dublă de a nu descoperi cine știe ce disidență intelectuală în organizația sa, pe de o parte, și de a nu fi turnat de informatorii de serviciu pentru pasivitate în fața provocării, pe de alta, a șoptit: «Îi mulțumesc tovarășului profesor Borcă, membru marcant al colectivului nostru, spirit revoluționar și patriotic, pentru însuflețita adeziune la mărețele directive trasate de președintele Republicii noastre Socialiste România, exprimată aici, și îl asigur că, în lumina noilor teze, ne vom strădui să fim șî mai buni», «Șî?», l-a întrerupt iarăși Frangulină. Vișiniu la față, șeful beobist și-a dus mîna stîngă – cuprinsă de spasme – la inimă, după care s-a prăbușit inert pe podea. Atunci a fost profesorul Borcă pensionat anticipat, eveniment petrecut chiar în ziua funeraliilor bietului secretar BOB, ființă fragilă, inadaptată, de numai 40 de ani…”

„Pentru Frangulină a urmat încă o jumătate de secol de șî-uri lătrate în dreapta și în stînga. Cel mai renumit s-a declanșat pe 22 decembrie 1989. L-a sunat fiica lui și i-a spus, copleșită de emoție: «Tătuță, a căzut Ceaușescu! A picat tiranul!». «Șî?», a replicat, egal cu sine, Frangulină. Interesant mi se pare că familia a ales să-i pună un epitaf pe piatra de mormînt care parafrazează textulețul (făcut faimos de Preda!) din Cimitirul Vesel: «Aici zace și se face Frangulină Borcă praf». «Șî?», am întrebat involuntar.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Pățania unui turist român în Istanbul. Cât a plătit pentru kebabul consumat în Marele Bazar
Un turist român a avut parte de o surpriză uriașă după ce a cerut nota de plată pentru un kebab cumpărat în Marele Bazar din Istanbul. Și-a împărtășit mai apoi experiența pe o pagină de Facebook dedicată turismului din Turcia.
image
Un nou blocaj pe piața legumelor. „Avem solarii pline de tomate care vor rămâne nerecoltate”. Cât a scăzut prețul
Legumicultorii se confruntă cu un nou blocaj pe piață, prețul tomatelor scăzând atât de mult încât nu-și mai acoperă nici cheltuielile cu recoltarea, spun aceștia. Nici la acest preț însă nu mai reușesc să vândă.
image
Secretul refacerii virginității. Rețeta unei contese medievale care a făcut furori în secolul al XVI-lea
Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.