Închideţi graniţele! Monitorizaţi Internetul!

Publicat în Dilema Veche nr. 614 din 18-25 noiembrie 2015
Obrăjorii rumeni ai moralei jpeg

La umbra suferinței sfîșietoare a celor care și-au pierdut rude, apropiați, prieteni în atacurile teroriste de la Paris, niște domni mulțumiți își freacă mîinile. A ieșit cum au zis ei, la un moment dat. Adică s-a adeverit previziunea că teroriștii or să atace dur, în inima civilizației europene. De parcă asta ar fi ceva nou, de parcă deranjurile mari, din anii trecuți, nici n-ar fi existat. Da, dar nu s-au dovedit suficiente pentru a căpia de cap parlamente întregi, care să voteze reinstaurări de granițe, ascultări de telefoane fără restricții, monitorizări totale ale Internetului. Pentru că ăsta e visul de aur al domnilor care freamătă acum de bucurie că a ieșit cum au zis ei. Să se monitorizeze absolut tot. Chiar și zgomotele de la toaletă, să știm cum stă populația cu echilibrele intestinale.

Imediat după atacuri, doamna Nathalie Goulet, senator al Franței, îi explică Christianei Amanpour, la CNN, cum s-a putut întîmpla așa ceva. Încercînd să facă toată tragedia pe înțelesul interlocutoarei – de parcă jurnalista americană era venită de pe Jupiter și nu știa ce-i aia Europa –, doamna senator aruncă o replică nevinovată, spunînd că asta e, că nu e o mare surpriză să te întîlnești cu astfel de situații, pentru că „…știți… Noi, în Europa, nu avem granițe…“. Amanpour plusează: „Președintele Hollande a declarat adineauri că atacul a fost plănuit în afara Franței“. Doamna senator mai bifează un punct din agenda aspirațională a domniei sale: „Sigur că da… Cu tot online-ul ăsta absolut liber…“.

De parcă motivațiile teroriștilor au vreo legătură cu absența granițelor în Europa sau cu accesul liber la Internet. Astea sînt doar realități, elemente firești ale civilizației de care teroriștii pot profita pentru a comite nenorociri inimaginabile. Dar nu sînt singurele realități de care se pot folosi. Democrația are vulnerabilități nenumărate. Să suspendăm orice idee de democrație! Și-o să trăim într-o siguranță cum nu s-a mai văzut. Numai că motivația teroriștilor vine dintr-o zonă mult mai complicată. Iar dacă o dezbatem prea la vedere, s-ar putea să devină deranjantă pentru urechile opiniei publice. Sigur, oricare ar fi ea, nimic nu justifică actele teroriste, indiferent de chipul și de natura lor. Dar, cînd vine vorba despre situații postcoloniale gestionate foarte prost, despre lupta feroce pentru resurse naturale, despre tensiunea continuă a sferelor de influență, despre necesitatea găsirii unor piețe ale vînzării de armament, despre supape care să canalizeze energia acumulată între marii jucători de la nivelul planetei e mai convenabil să ducem lucrurile spre controlul informației decît spre calitatea acesteia.

Începe să se vorbească din ce în ce mai insistent despre reintroducerea gra­ni­țe­lor în Europa unită, iar cartea lui Régis Debray, Elogiul frontierelor, publicată la Gallimard, în 2010, se trezește la o nouă viață. Da, scriitura și farmecul speculativ al jocului cu ideile fac din această carte una fascinantă. Dar e genul de fascinație care prinde bine și se simte minunat în zona pieței ideilor, în spațiul dezbaterii, în universul comparațiilor, nu în transformarea ei în scriptură sau în cod penal. Pentru că, dacă trecem de partea asta a discuției, trebuie să vorbim și despre autor, despre tinerețea sa revoluționară, braț la braț cu camaradul și prietenul său Che Guevara, predicînd și practicînd reveria revoluționară prin America Latină. Se știe, Franța e un mediu foarte îngăduitor cu propovăduitorii luminii, indiferent de natura acestora, dar indiferent și de natura luminii propovăduite. Însă contextul actual, complet nefericit, face ca stilul excelent al lui Debray să impună, ca imperativ, un conținut extrem de inactual, depășit și destul de periculos. Dacă frontiera, conturul care delimitează un spațiu al unei comunități, ideile de dincolo și de dincoace, separarea sacrului și a profanului pot fi subiectele unor discuții excepționale, mutarea lor în concretețea momentului – în înțelegerea extrem de firesc emoțională a soluțiilor rapide pentru rezolvarea cauzelor măcelului de la Paris – e una complet neinspirată. Atacurile teroriste de la Paris nu s-au întîmplat pentru că oamenii circulă liber.

E îngrozitor de trist, dar – mutînd unghiul privirii și intrînd într-o piele speculativă, ca aceea a lui Debray – devine profund fascinant să vezi cum se încearcă deturnarea tragediei spre scopurile cele mai la îndemînă ale momentului. Spre nevoile imediate ale politicului. Spre formularea unor discursuri pe care oamenii vor să le audă, fără să știe că sînt condiționați să vrea așa.

La locul măcelului de la Paris se găsește un pașaport sirian, trecut prin Grecia, și i se atribuie unuia dintre teroriști. Între timp, se află rapid că mai sînt în circulație vreo patru pașapoarte identice cu acesta. Unul fusese deja confiscat. Nu mai contează. Impresia s-a solidificat deja, ca betonul unei fundații. Deși ți se demonstrează că e o manipulare, s-ar putea să nu conteze. Ți‑ai format o părere. Ești dus de curentul de opinie. Și nici măcar nu mai ai timp să-ntrebi, stins, ca-n celebrul banc: „Unde mă duci, bestie?“.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul e­mi­siu­nii Garantat 100% la TVR 1.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.