Incendii sociale în Oraşul Luminilor

Publicat în Dilema Veche nr. 772 din 6-12 decembrie 2018
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Nimic mai jenant pentru un şef de stat decît să se afle în situaţia de a pleda, în străinătate, pentru o lume mai justă în timp ce la el acasă au loc revolte, iar indivizi incontrolabili îi devastează capitala. A fost cazul cu preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat pe 1 decembrie în Argentina, la o reuniune a grupului G20.

Vocea sa de lider tînăr care doreşte mai puţină violenţă, adversitate şi egoism în relaţiile internaţionale a răsunat contrariată de imaginile incendiilor de pe Champs-Élysées. De altfel, ziua de 1 decembrie 2018 rămîne înscrisă în analele violenţelor extreme comise în capitala Franţei, mai ales că unul dintre simbolurile sale, Arcul de Triumf, a fost vandalizat de aşa numiţii casseurs (spărgători sau huligani).

Imaginile unui Paris în situaţie aproape insurecţională au făcut, sîmbătă, 1 decembrie, turul lumii. Iar efectele s-ar putea să fie devastatoare pentru turism şi perioada de shopping în ajun de Crăciun. Şocul vizual este, într-adevăr, foarte puternic. Cînd vezi că pe „pe bulevardul cel mai frumos din lume“ sînt ridicate baricade şi că forţele de ordine nu sînt capabile să apere mormîntul Soldatului Necunoscut de sub Arcul de Triumf, pur şi simplu nu mai ştii ce să crezi despre Franţa. Francezii înşişi vor mai avea nevoie de mult timp şi de multe dezabateri pentru a înţelege ce se întîmplă, de ce în sînul Republicii au apărut profunde diviziuni şi accese de maximă violenţă.

Mişcarea „vestelor galbene“ a început ca un protest față de mărirea preţurilor la carburanţi. Mărturiile înregistrate de mai toate mediile de informare pun însă în lumină exasperarea multor categorii de cetăţeni (pensionari, salariaţi, antreprenori, agricultori) în legătură cu impozitele de tot felul. „Sînt impozitat în proporţie de 49%, împreună cu soţia cîştigăm şase mii de euro pe lună, dar nu rămînem decît cu jumătate“, se plîngea un mic antreprenor la microfonul unui jurnalist de la canalul de televiziune BFM. Despre Franţa se spune deseori că ar fi „campioana impozitelor în Europa“, iar sistemul de colectare a impozitelor în Franţa este deseori criticat ca fiind cel mai costisitor din Uniunea Europeană.

Fără îndoială, francezii au motive de nemulţumire, mai rămîne însă problema gravă a infiltrării vandalilor, a anarhiştilor şi a provocatorilor de tot felul printre manifestanţii paşnici, ori de cîte ori aceştia din urmă îşi exprimă revendicările. Portretul-robot al celui numit „casseur“ este greu de realizat. Aceşti indivizi au în comun dorinţa de a provoca haos, distrugeri cît mai mari şi cît mai multe victime printre poliţişti. Unii dintre „casseurs“ se inspiră din ideologii de extremă stînga (inclusiv anarhiste), alţii din ideologii de extremă dreapta (inclusiv fasciste), ceea ce nu-i împiedică să acţioneze împreună. Printre ei se află probabil şi indivizi certaţi cu legea, răufăcători cu cazier, tineri din aşa-numitele „cartiere sensibile“ (cu populaţie provenind majoritar din imigraţie) ale localităţilor din jurul capitalei franceze… Fenomenul, în ultimele două decenii, a devenit un coşmar al democraţiei franceze. Rare sînt manifestaţiile în Franţa care nu se încheie printr-o răbufnire de violenţă din partea acestor huligani capabili să se organizeze rapid şi să comită cît mai multe deteriorări urbane într-un timp cît mai scurt.

Franţa traversează un moment de deprimare socială şi de neîncredere în promisiunile preşedintelui său. Aceste frămîntări şi dileme franceze riscă să se răsfrîngă şi asupra Europei. Credibilitatea preşedintelui Emmanuel Macron are de suferit într-un moment cînd el dorea să-şi asume rolul de lider al Europei şi îşi propunea ca obiectiv imediat evitarea unui dezastru la alegerile europene din mai anul viitor. Probabil că mulţi europeni, cînd văd imagini cu maşini în flăcări şi cu hoarde de huligani devastînd zeci de magazine în cea mai luxoasă zonă a Parisului, se întreabă dacă Franţa mai poate da lecţii de redresare Europei.

Revendicările „vestelor galbene“ se bat cap în cap şi cu o anumită filozofie ecologică a executivului francez. Ca să salvăm planeta, trebuie să facem cu toţii un efort, să ne modificăm comportamentele, să poluăm mai puţin şi să trecem la energia verde, spune preşedintele, care se consideră un progresist.

Noi mergem zi de zi cu maşina la locurile noastre de muncă şi zi de zi drumul ne costă mai mult, vrem progresul acum sub forma unei bunăstări imediate, răspund sute de mii de francezi.

Greu, foarte greu în aceste condiţii pentru Franţa, aflată la originea unor necesare iniţiative vizînd frînarea încălzirii atmosferei, să-şi asume rolul de campion mondial al comportamentului ecologic.

Ceva ciudat se întîmplă pe planetă, inclusiv în spaţii de prosperitate unde democraţia funcţionează: timpul social (imediat) intră în conflict cu timpul politic (de perspectivă). Societatea de consum, cu excesul ei de imagini şi „modele de reuşită“, este pe cale de a deveni toxică pentru fiinţa umană şi chiar de a transforma omul într-un mutant. Nimic nu mai are valoare dacă nu se întîmplă acum, imediat.

Ar fi de dorit ca fenomenul „vestelor galbene“ să rămînă un accident de parcurs tipic francez. Parisul, în ultimele trei secole, a fost campion european în materie de mişcări protestatare, răzmeriţe, revolte şi revoluţii. Europa are însă nevoie de o Franţă care să-şi rezolve cu serenitate crizele, înainte ca febra acestora să devină contagioasă.  

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.