Inadecvaţii

Publicat în Dilema Veche nr. 106 din 2 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dup─â scandalul legat de telefonul dat lui Boto┼č, premierul T─âriceanu a tras concluzia sinistr─â c─â nu a gre┼čit cu nimic, c─â ar da ┼či m├«ine acel telefon. Acum, dup─â ce a reu┼čit prin rico┼čeu s─â afecteze ┼či imaginea Monic─âi Macovei, T─âriceanu orbiteaz─â pe acela┼či tip de logic─â. Trebuia s─â ac┼úionez pentru c─â exista pericolul ca statul rom├ón s─â fie prejudiciat, spune ┼čeful Guvernului. Bine├«n┼úeles c─â este greu s─â fie crezut c├«nd toat─â lumea ┼čtie c─â interesele statului ├«n acest caz s├«nt amestecate cu interesele prietenului ┼či partenerului s─âu de afaceri, Dinu Patriciu. Uimirile repetate ale lui T─âriceanu ├«n fa┼úa indign─ârii presei ├«l arat─â pu┼úin confuz ┼či dep─â┼čit de vremi. Politician cu experien┼ú─â ├«n postcomunism, T─âriceanu ┼čtia c─â odat─â cu scaunul se primesc ┼či c├«teva avantaje sub├«n┼úelese. De pild─â, avantajul unor telefoane scurte c├«nd nu ├«┼úi place cum ac┼úioneaz─â institu┼úii ale statului pe care ├«n mod formal nu ar trebui s─â le controlezi. ├Än r─âspunsurile sale, apar dou─â argumente care aparent ├«l avantajeaz─â: procurorii au s─âv├«r┼čit abuzuri fa┼ú─â de Dinu Patriciu ┼či statul ar putea pl─âti desp─âgubiri substan┼úiale de pe urma acestor abuzuri. Problema este c─â, ┼či dac─â ar avea dreptate, T─âriceanu a gre┼čit d├«nd telefon lui Boto┼č ┼či aranj├«nd ├«nt├«lnirea dintre Patriciu ┼či Macovei. Un prim-ministru nu ar trebui s─â intervin─â spre a ├«ndrepta sistemul pentru anumite cazuri, ├«nt├«mpl─âtor ale unor apropia┼úi, ci s─â schimbe sistemul ca atare, pentru to┼úi. Altfel, un afacerist care are rela┼úii cu premierul, este evident avantajat fa┼ú─â de un afacerist care nu are aceste rela┼úii, indiferent de natura ┼či detaliile cazului concret, ┼či astfel principiul egalit─â┼úii ├«n fa┼úa legii nu mai func┼úioneaz─â. Prietenii premierului s├«nt mai egali. Oricum ai analiza cazul, interven┼úiile lui T─âriceanu ├«n favoarea lui Patriciu nu au f─âcut dec├«t s─â discrediteze reforma ├«n justi┼úie, care putea fi principala realizare a acestui cabinet. T─âriceanu nu a aflat, dar ┼úara s-a schimbat mai repede dec├«t politicienii ┼či demnitarul nu mai prime┼čte odat─â cu scaunul ┼či telefonul scurt. De altfel, premierul prezint─â un simptom r─âsp├«ndit la politicienii afla┼úi acum la putere: a r─âmas ├«n urma propriului electorat. Pentru c─â presa ┼či-a f─âcut datoria demasc├«nd corup┼úia din PSD, liberalii ┼či democra┼úii au crezut c─â povestea asta cu anticorup┼úia e un fel de h├«rjoan─â de suprafa┼ú─â, c├«t s─â ajung─â ei la putere ┼či s─â ┼úin─â opozi┼úia cu botul pe labe. Acum par uimi┼úi: cum adic─â, e pe bune?! Nu au ├«n┼úeles c─â centrarea campaniei electorale pe lupta cu corup┼úia a schimbat peisajul pentru to┼úi, publicul este intolerant fa┼ú─â de corup┼úie ┼či, cu toate ├«ncerc─ârile de a vedea conspira┼úii ├«n toate, se discut─â pe fapte, pe ce face fiecare raportat la ni┼čte reguli de comportament public tot mai drastice, de┼či dictate deocamdat─â doar de sim┼úul comun. Nici PD, nici PNL, ce s─â mai vorbim despre Partidul Conservator, nu dau semne c─â se adapteaz─â la noua realitate. Altfel, senatoarea Cazacu nu ar mai fi fost acum membru PD. Afacerile sale cu Prim─âria Capitalei au fost ascunse pe numele mamei, c├«nd de fapt erau conduse de so┼ú, fost consilier general la Bucure┼čti. Primarul Videanu a spus c─â licita┼úiile au fost organizate corect, c─âz├«nd pe l├«ng─â subiect. Iar senatoarea ├«n cauz─â a explicat emo┼úionat─â c─â schema respectiv─â s-a f─âcut "pentru ca averea s─â r─âm├«n─â ├«n familie". E clar c─â doamna Cazacu nu a ├«n┼úeles nimic. Nimic din ideea de declara┼úii de avere ┼či de interese ┼či din filozofia care a stat ├«n spatele acestei idei pe care a votat-o. Nici colegii din PD nu au ├«n┼úeles mare lucru, zic├«nd c─â schema a fost neinspirat─â, dar c─â afacerea e legal─â. Dup─â logica asta, ┼či mo┼čtenirea lui N─âstase era legal─â, c─â doar nu ┼či-a for┼úat m─âtu┼ča s─â ├«i lase bunurile prin testament. Problema este b─ânuiala legitim─â ┼či perfect credibil─â de folosire a func┼úiei pentru a face avere. Asta reclam─â publicul ┼či presa, iar partidele noastre nu s├«nt ├«nc─â preg─âtite s─â sanc┼úioneze politic, prin excluderi, prin comisii de etic─â interne care s─â fac─â reguli ┼či s─â le aplice riguros, ├«nainte ca justi┼úia s─â tergiverseze ┼či publicul s─â ├«n┼úeleag─â c─â politicienii se ap─âr─â unii pe al┼úii, ca ├«n hait─â. C├«nd parchetul a anun┼úat anchetarea lui George Copos pentru ni┼čte scheme oarecum complicate, dar cu substrat simplu - cump─âr ieftin ┼či v├«nd scump la stat - T─âriceanu s-a sp─âlat pe m├«ini zic├«nd c─â afacerea data dinainte de intrarea lui Copos ├«n Guvern. Chiar vicepremierul a spus c─â nu se poate vorbi de mit─â pentru c─â nu era ministru c├«nd a v├«ndut spa┼úiile Loteriei. Corect, doar c─â ┼či darea de mit─â este o infrac┼úiune, nu doar luarea. Iar avantajul de pe urma abuzului altuia este la fel de imoral ca ┼či abuzul ├«n sine. Iar T─âriceanu faulteaz─â din nou logica: s-ar presupune c─â, dac─â o infrac┼úiune dateaz─â dinaintea prelu─ârii postului, nu conteaz─â. Dac─â se va dovedi c─â un ministru a fost pedofil acum c├«┼úiva ani, ce s-ar ├«nt├«mpla? Ar fi iertat pentru c─â s-a l─âsat? Scandalurile care se ┼úin lan┼ú acum arat─â de fapt o inadecvare: o clas─â politic─â tolerant─â cu sine ├«ns─â┼či fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu un public tot mai intolerant la corup┼úie. Vor c├«┼čtiga politicienii care se vor adecva rapid.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.