În topul anticorupţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 154 din 19 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În urmă cu trei luni am scris aici o serie de trei articole despre problema corupţiei. Atingeam şi chestiunea măsurării fenomenului şi a percepţiei corupţiei. Criticam atunci Indexul Percepţiei Corupţiei făcut de Transparency International pentru că dă eşecuri spectaculoase la nivel comparativ. Reiau exemplele de atunci (nr. 137 al Dilemei vechi): în indexul pe 2005, Polonia e mai coruptă decît Tunisia, Columbia şi Cuba, iar România e chiar mai coruptă decît Ruanda şi China. Problema cu indicele TI este că spune multe despre starea de spirit a populaţiei şi foarte puţine despre starea de fapt. Astfel încît fiecare scor în sine este interesant pentru modul în care o populaţie se raportează la propriul sistem politic, dar în context comparativ punem alături opinii diferite despre fenomene diferite (corupţia din Cuba şi cea din Polonia sînt foarte diferite). Vorbeam în articolul din septembrie şi despre un instrument concurent dezvoltat de organizaţia Global Integrity (www.globalintegrity.org), care nu măsoară corupţia în sine, nici percepţia ei, ci anticorupţia, adică ce anume instituţii şi reguli dezvoltă o societate pentru a contracara fenomenul. Anunţam că România a fost pentru prima dată inclusă în cercetarea pe 2006 şi anticipam întrebarea dacă România se va situa mai bine în indexul anticorupţiei decît în cel privitor la percepţie. Cer scuze cititorilor pentru lungul periplu printr-un articol vechi, dar astăzi urmează chiar continuarea: Global Integrity Index 2006 a fost dat publicităţii zilele trecute (poate fi consultat pe site-ul organizaţiei). Indexul ţine cont de 290 de indicatori, notaţi de un sistem de raportori şi recenzenţi anonimi. Au fost acoperite 43 de ţări, majoritatea state democratizate de curînd, sau care încă nu au demarat procesul de democratizare (Vietnam). Excepţia o constituie Statele Unite şi Israelul, două democraţii consolidate, incluse şi ele în studiu. Surpriză: România (86 de puncte) se situează în categoria Strong Rating, alături de SUA, Israel şi Africa de Sud (peste 80 de puncte din 100). Bulgaria ne urmează îndeaproape, cu un scor ghinionist de fix 80 de puncte, care o plasează în categoria imediat următoare - Moderate Rating - alături de Argentina (79), Brazilia (73), Georgia (78), India (75). La categoriile inferioare aş mai remarca scorurile obţinute de: Rusia (63), Serbia (64), Pakistan (69), Mexic (65), Congo (44), Egipt (57), Vietnam (49). Dacă despărţim pe categorii de indicatori, la "Societate Civilă, Acces la Informaţii Publice şi Media", România are 84 de puncte (egal cu Bulgaria), Serbia are 81, Rusia 60, Vietnam 28). La categoria "Alegeri" (participare, corectitudine, reglementarea finanţării), obţine în mod neaşteptat un scor de 90 de puncte, fiind întrecută doar de Israel (97). În schimb, obţinem un rating mic la "Responsabilitatea Administraţiei" (Government Accountability - ambele cuvinte au echivalente proaste în română, nu întîmplător). Aici, România pică în categoria ratingului moderat, cu 78 de puncte. E drept că scorurile scad aici pe întreg eşantionul de ţări, doar SUA şi Israel rămînînd la peste 80 de puncte. Dacă ne încălzeşte, Bulgaria este iar în urma noastră, cu 73. În schimb, obţinem 83 de puncte la categoria "Administraţie şi Funcţionari Publici" (reglementări administrative, măsuri pentru protecţia avertizorilor de integritate, reglementarea achiziţiilor publice şi a privatizărilor). Un alt scor bun obţinem la categoria "Anticorupţie şi domnia legii". Ar fi multe de comentat, mă rezum la cîteva idei. Nu este, de fapt, o surpriză că România se situează mult mai bine în indexul anticorupţiei decît în cel al percepţiei. Aş remarca că Indexul GI este mult mai util pentru comparaţii decît pentru analiza fiecărei ţări în parte, invers decît în cazul celui de la Transparency International. În context comparativ deci, se remarcă faptul că România şi Bulgaria se situează mult mai bine decît alte democraţii recente. De ce au construit cele două ţări antidoturi mai puternice la corupţie decît alte ţări din al treilea val al democratizării analizate aici (America Latină, Filipine ş.a.)? Explicaţia este dată de presiunea exercitată de UE pentru ca guvernele acestor ţări să construiască instituţii, să scrie proceduri şi legi şi să le dea un impuls de funcţionare. Acest proces a început în România înainte de a deschide măcar negocierile (de pildă, statutul funcţionarilor publici), a continuat chiar sub guvernarea Năstase care a creat instituţii formale, deşi le-a faultat politic. Şi încă nu s-a încheiat, Comisia poate activa în martie clauza de salvgardare pe domeniul Justiţie, dacă Agenţia Naţională de Integritate nu este votată de Parlament şi înzestrată cu puteri serioase. Din păcate, Indexul nu analizează nici un alt membru UE. Ar fi fost interesant de comparat noile venite cu statele care au aderat în 2004 la Uniune şi chiar cu membri mai vechi. După cum vedem, Global Integrity Report se axează mai ales pe latura formală: agenţii, legi, proceduri. Poate de aici o uşoară tendinţă de supraevaluare a României, pentru că la reglementări stăm bine prin comparaţie, chiar şi fără ANI. Sub presiunea UE şi beneficiind şi de contribuţia Monicăi Macovei, guvernele României au forţat schimbarea de sus, acolo unde progresele pot fi uşor de raportat şi de pus în practică: la legi şi la creat instituţii. Rămîne ca aceste instituţii să se şi umple de substanţă. Unele dau semne bune, cum este cazul cu PNA, altele fac paşi înapoi - CSM. Rămîne de văzut dacă scăderea presiunii dinspre Comisia Europeană va însemna şi un regres. Deja se vede o majoritate parlamentară, incluzînd aici şi PNL, care spune că legea ANI a fost mai degrabă un moft al ministrului Macovei pe care a ştiut să îl vîndă la Comisie (pe lîngă că e stupid, argumentul e şi tardiv: România a intrat în UE acceptînd ultimul raport de monitorizare, care stabilea clar obiectivul ANI pînă în martie, sub ameninţarea clauzei). Cît priveşte percepţia corupţiei, aceasta se va schimba doar în timp şi doar dacă standardele etice vor fi serios şi consecvent aplicate. De pildă, miniştrii s-ar putea abţine să ia mai multe salarii de pe urma privatizării.

image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.
image png
image png
O întîlnire destinală: dna Monica Lovinescu
Îmi cer scuze, oricum, și rămîn un mare fan al minunatului cuplu parizian.
image png
Gerontocrații
Unii cred că nu peste multă vreme vom ajunge să fim conduși (fie și disimulat) de IA.
image png
image png
Kofola de catifea
Adoptat mai des, nu ar aduce decît bine.
image png
La Mamaia. În 1981
Întrucît eu păream participantul cumva „dislocat” al întîlnirilor zilnice, doamna doctor hotărî să mă includă în ecuație.
image png
Înjosire și înjoseală
O simplă substituție de sufix produce efecte stilistice majore.
image png
„Faci sau nu faci;
nu există «cum»“
Cu alte cuvinte, se victimizează, justificîndu‑și alegerile, de care nu ar fi, astfel, responsabil.
image png
Mouratoglou?
Sperînd că „hoţii” vor fi prinşi. Sperînd la altă viaţă. Sperînd. Disperînd.
p 7 Jim O Neill jpg
Ce înseamnă Sudul global?
n lipsa unei prescurtări alternative, ei vor continua să folosească termenul „Sud global”.
image png
Țara automatizărilor
Automatizările necesită aproape permanent și o asistență umană.

Adevarul.ro

image
Dronele tehnologice, soluția cea mai eficientă la criza de angajați din agricultură. „Nu mai are cine mulge o oaie!”
Utilajele de ultimă generație și softurile inteligente sunt pregătite să suplinească lipsa tot mai acută a angajaților din domeniul agricol. Potrivit specialiștilor, o dronă, de exemplu, poate înlocui câteva utilaje, dar și doi-trei angajați. În plus, e o soluție mult mai economică pentru fermieri.
image
Descoperire de groază: un șarpe s-a refugiat de viscol în apartamentul unor constănțeni
Un apel mai puțin obișnuit a venit astăzi pe numărul unic de urgență 112: o familie din Constanța a cerut ajutor, după ce a descoperit un șarpe, ascuns după comoda din hol.
image
Cel mai lung pod arc din România a fost deschis circulației: „Este un proiect 100% românesc” VIDEO
Podul în lungime de 170 de metri a fost construit de o echipă românească și a costat 46 de milioane de lei.

HIstoria.ro

image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.
image
Japonia oferă „despăgubire de consolare” femeilor folosite ca sclave sexuale în al Doilea Război Mondial
Un tribunal sud-coreean a ordonat Japoniei să despăgubească un grup de femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.
image
Cum a fost reclasificat un împărat roman ca femeie? Controversele antice și ce a dus la această decizie
Muzeul North Hertfordshire a luat decizia invocând mai multe dovezi în acest sens, inclusiv faptul că textele clasice susțin că împăratul a spus o dată „nu îmi spuneți Domn, întrucât sunt o Doamnă”. „Este doar politicos și respectuos să fim sensibili față de identificarea pronumelor pentru persoane