În sfîrşit, a venit vorba despre România...

Iaca, visul editorialistului român s-a împlinit: în campania electorală din Statele Unite, adică în cea mai importantă competiţie politică din lumea democraţiilor, a venit vorba despre România! Cum de s-a întîmplat? Cine ce a zis şi cum de am aflat şi noi, aici, în gubernia noastră îndepărtată, că, în miezul marii confruntări electorale din centrul lumii, s-a rostit numele ţării noastre?Într-o dimineaţă, agenţiile noastre de presă au transmis următoarea ştire:
„…senatorul republican John McCain, devenit recent un susţinător reticent al lui Donald Trump, a declarat că naţiunea americană nu va fi în pericol în cazul în care controversatul politician devine preşedinte. «Eu cred în continuare că avem instituţii guvernamentale care vor ţine sub control o persoană care ar încerca să îşi depăşească atribuţiile constituţionale», a declarat John McCain, citat de ziarul The New York Times. «Avem Congresul. Avem Curtea Supremă de Justiţie. Nu sîntem România», a adăugat McCain. «Instituţiile noastre, inclusiv presa, sînt încă suficient de puternice pentru evitarea actelor neconstituţionale», a subliniat senatorul republican.“ Imediat, s-a plecat în căutarea primei surse. Aşa am înţeles mai precis contextul. The New York Times* publicase un articol despre îngrijorarea mai multor profesori de drept cu orientări libertariene că Donald Trump ar comite grave abuzuri dacă va ajunge preşedinte. Erau evocate o serie de declaraţii destul de îndrăzneţe, de nu chiar anticonstituţionale ale candidatului republican. În acelaşi articol, după cum stă bine unui ziar de anvergura lui NYT, au fost citate şi păreri contrare. Susţinători ai lui Trump au spus că lor nu li se pare că ar exista acest pericol în cazul în care favoritul lor ar deveni preşedinte. Una dintre declaraţiile care au atras mai ales atenţia a fost cea a senatorului republican John McCain, fost candidat republican la prezidenţialele din 2008 şi om important în angrenajul partidului. Precizez că declaraţia lui McCain a atras atenţia nu pentru că a invocat România, ci pentru că, pînă acum, senatorul a fost rezervat în privinţa lui Trump, exprimînd o poziţie ambiguă faţă de candidatura sa în aceste ultime luni în care republicanii, cu mic, cu mare, s-au grăbit să spună tare, în piaţa publică, ce crede fiecare despre miliardar. Recent, McCain a dat semne că l-ar susţine, totuşi, pe Trump. În materialul din NYT, senatorul de Arizona a spus: „Eu încă cred că avem instituţii ale guvernării care vor împiedica pe oricine încearcă să-şi depăşească obligaţiile constituţionale. Avem Congresul. Avem Curtea Supremă. Nu sîntem România…“ ** Ce mai freamăt, ce mai zbucium au produs vorbele acestea, la 7651 de kilometri distanţă!

Presa noastră s-a umplut de vorbele senatorului, ştiind şi noi, aici, departe, că John McCain nu e chiar un senator oarecare. Imediat au jubilat antiamericanii de Dîmboviţa. Iată, au zis ei, ce părere are America despre noi! Ne tratează ca pe o colonie sălbatică, de parcă am fi ultimii oameni, cum adică nu avem instituţii? Cine, noi? Tocmai noi, care avem atîtea instituţii? Au sărit şi alţii, mai subtili. Aha, au zis aceştia, cînd ne laudă instituţiile, DNA-ul şi celelalte, americanii sînt ipocriţi – de fapt, ei cred despre noi că sîntem un fel de punct zero al democraţiei constituţionale, un reper negativ pentru orice comparaţie. În fine, conspiraţioniştii au ieşit şi ei la rampă: cum America ştie tot / poate tot / face tot, dacă a zis ditamai McCain că n-avem instituţii capabile să oprească derapajele anticonstituţionale ale puternicilor zilei, înseamnă că aşa e. Şi vine, năpraznic, întrebarea tipică acestui gen de oameni: dar cine ne-a împins pe noi în această situaţie şi jocurile căror interese se fac, de fapt? Simpatic a fost şi efortul de „decodificare“ a vorbelor lui McCain – cine anume a comis abuzuri şi n-a putut fi oprit de instituţiile statului? Antibăsiştii au ştiut, pe loc, răspunsul: tiranul sîngeros care ne-a otrăvit viaţa între 2004 şi 2012, de-abia am supravieţuit. Antipontiştii au ştiut şi ei, pe loc, la cine se referea McCain: la plagiator. Nu în ultimul rînd, susţinătorii DNA, în general pro-americani, au fost şi ei cam nedumeriţi. Cum adică n-avem instituţii capabile să-i oprească pe abuzivi? Avem DNA. Stupefiaţi de vorbele senatorului, dar şi intimidaţi de lansajul antiamericanilor şi conspiraţioniştilor, pro-americanii de la noi au trecut cu vederea declaraţia aceasta, ferindu-se s-o comenteze. Dacă John McCain ar şti cîtă agitaţiune a născut vorba lui… Pînă şi ambasadorul George Maior a simţit nevoia să se pronunţe, diplomaticeşte, fireşte: „Domnul senator John McCain este cunoscut drept un prieten constant al României, domnia sa fiind chiar unul dintre semnatarii Rezoluției Senatului SUA privind împlinirea a 135 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Statele Unite ale Americii. Acest document subliniază «rolul semnificativ al României, în ultimii 25 de ani, dar mai ales în contextul regional actual, în direcția promovării stabilității, securității și respectării principiilor democratice în Europa Centrală și de Est, Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre». În aceste condiții, probabil că domnul senator John McCain a comis o eroare invocînd România într-o formulare nefericită care contrazice esența unei declarații oficiale sprijinite de senatorul John McCain și adoptate în unanimitate de Senatul Statelor Unite ale Americii, prin care țara noastră este apreciată tocmai pentru contribuția majoră la promovarea și respectarea principiilor democratice în regiune“. Cred că vorbele senatorului McCain nu trebuie luate altfel decît au fost spuse. Mai întîi, nu era o declaraţie despre România, ci o declaraţie despre Donald Trump şi despre unele suspiciuni ridicate de oponenţii acestuia. Apoi, mi se pare că senatorul McCain are dreptate pe fond: comparativ, instituţiile menite să păzească democraţia constituţională americană sînt cu mult mai puternice decît „omoloagele“ lor din România. Abia au trecut patru ani de la o veritabilă lovitură de stat dată de un grup de politicieni zurbagii, cu instituţiile statului făcute vraişte. Vă reamintesc că Parlamentul României a fost manevrat de „pucişti“ în acele nopţi după cum au vrut ei, fără să li se poată opune nimic. Este de necrezut că întregul ansamblu al instituţiilor de stat a fost transformat în falangă de luptă împotriva Constituţiei de unii ca Şova şi Ponta, dar aşa s-a întîmplat. A fost nevoie de un boicot înspăimîntat ca să trecem peste ceea ce politicienii şi instituţiile lor aveau de gînd să facă. Iar obiceiurile nu s-au şters cu totul. Şi acum aud tot mai mulţi politicieni vorbind despre demiterea actualului preşedinte, deşi acesta nu doar că nu a făcut nimic neconstituţional, ci mai mult, nu a făcut nimic în principiu. Faptul că politicienii români folosesc instituţiile în scopuri politice (unele dintre ele de-a dreptul tîmpite) şi că nu ştim încă dacă aceste instituţii rezistă ori ba voinţei lor dezlănţuite ne face să fim în starea pe care McCain o evoca. Asta, fireşte, nu înseamnă că nu s‑au făcut progrese, că România instituţională din 2016 nu este mai puternică decît era în 2006 şi incomparabil mai puternică decît era în 1996. Doar că nu este, încă, precum America (sau Marea Britanie, sau Germania…).

Există, însă, ceva în declaraţia lui McCain ce mi se pare mult mai important decît simpla referire la România – este menţionarea presei printre instituţiile care pot opri un preşedinte abuziv. Aici, cred, România stă cel mai prost. Aş spune că veriga cea mai slabă a lanţului, oricum fragil, menit să protejeze Constituţia noastră este presa.Nu pot încheia acest text fără să mai notez încă o dată, cu amuzament, cum s-a transformat frustrarea că sîntem uitaţi, mici, că nu ştie nimeni de noi în vexaţiune a sentimentului patriotic cînd am văzut că se ştie, totuşi, de noi, ba chiar că se ştie destul de bine ce e cu noi. Concluzia e una singură, pentru mine: rămînem exact cum sîntem.

* „Donald Trump could threaten US rule of law, scholars say“, de Adam Liptak, în NYT din 3.06.2016.

** „I still believe we have the institutions of government that would restrain someone who seeks to exceed their constitutional obligations,“ Mr. McCain said. „We have a Congress. We have the Supreme Court. We’re not Romania… Our institutions, including the press, are still strong enough to prevent unconstitutional acts“, he said.