ÔÇ×├Än fiecare scorbur─â era a╚Öezat un zeuÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 875 din 14 - 20 ianuarie 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Un scandal de propor╚Ťii a fost zilele acestea ├«n jurul cursului de formare pe chestiuni de numerologie promovat de Inspectoratul ╚ścolar Jude╚Ťean Gala╚Ťi ├«n r├«ndul profesorilor, curs la care ├«n╚Ťeleg c─â au participat ├«n jur de 600 de cadre didactice. ├Än acela╚Öi timp, o cercetare f─âcut─â de ziarul Libertatea a dezv─âluit faptul c─â organiza╚Ťia care l-a propus a trimis invita╚Ťia mai multor inspectorate ╚Öcolare. Faptul c─â ├«ntr-un jude╚Ť, nu conteaz─â care, cursul a ╚Öi fost promovat cu o amprent─â oficial─â mai ap─âsat─â mi se pare mai pu╚Ťin important.

De o parte, ├«l vedem pe Papa Francisc anun╚Ť├«nd c─â, din punct de vedere etic, toat─â lumea ar trebui s─â se vaccineze. De cealalt─â parte, vezi pe Facebook, de exemplu, o profesoar─â de biologie care promoveaz─â un videoclip cu predica unui preot care, dac─â nu ne spune direct s─â nu ne vaccin─âm, ne spune totu╚Öi c─â e bine ╚Öi dac─â ne vaccin─âm, ╚Öi dac─â nu, c─âci Dumnezeu oricum ne iube╚Öte ╚Öi Biserica lui de asemenea.

Intri ├«n s─âli profesorale virtuale sau reale ╚Öi ├«nt├«lne╚Öti, pe de o parte, profesori care abordeaz─â via╚Ťa ╚Öi comunicarea cu elevii de pe pozi╚Ťii ra╚Ťionale, cu sus╚Ťinere ╚Ötiin╚Ťific─â, pe de alt─â parte ├«nt├«lne╚Öti destui care sus╚Ťin mesaje conspira╚Ťioniste, care ├«╚Öi ├«nva╚Ť─â, de exemplu, elevii c─â Eminescu ar fi fost victima cercurilor masonice sau a tot felul de organiza╚Ťii fantomatice. Ace╚Ötia promoveaz─â ╚Öi mesaje conspira╚Ťioniste despre vaccinare, cu trimiteri spre oculta mondial─â, care vrea s─â ne controleze creierele sau, cine ╚Ötie, poate s─â extermine rasa uman─â. Ei nu se vor vaccina, vor asigura pe viitor perpetuarea speciei.

Vorbesc eu ├«nsumi cu prieteni, cunoscu╚Ťi, profesori, unii de top, excep╚Ťionali ├«n domeniul lor, care manifest─â rezerv─â ├«n fa╚Ťa vaccin─ârii. Nu neap─ârat din motive conspira╚Ťioniste, ci din team─â. Teama fa╚Ť─â de efecte secundare, de efecte pe termen lung, pentru c─â, ├«n viziunea lor, vaccinul nu este testat suficient.

Teorii conspira╚Ťioniste au existat de c├«nd lumea ╚Öi p─âm├«ntul. ├Än mod surprinz─âtor, poate, ele func╚Ťioneaz─â tocmai pentru c─â fiin╚Ťa uman─â este dependent─â de nara╚Ťiuni ╚Öi de nevoia de cunoa╚Ötere. E o func╚Ťionare similar─â cu cea a miturilor: nara╚Ťiuni fundamentale, care fascineaz─â prin for╚Ťa cu care propun modele situate ├«ntr-o excelen╚Ť─â fabuloas─â, suprauman─â. Pentru c─â mintea uman─â caut─â, pe de o parte, cunoa╚Öterea, dar nu se poate mul╚Ťumi ├«ntotdeauna cu ceea ce empiric aceasta ├«i ofer─â, c─âut├«nd s─â scormoneasc─â mai departe, ├«n necunoscut, iar acolo unde nu g─âse╚Öte explica╚Ťii, vorba lui Nichita St─ânescu, pune un zeu. Dar ╚Öi acolo unde g─âse╚Öte explica╚Ťii empirice, parc─â nu-i plac, ╚Öi atunci le uit─â, construind mai degrab─â re╚Ťele fic╚Ťionale care se ├«ndep─ârteaz─â de la realitate. E un paradox, dar unul explicat ╚Öi explicabil. Vrem ╚Öi certitudini, vrem ╚Öi pove╚Öti. Nemul╚Ťumi╚Ťi mereu ╚Öi dornici mereu de mai mult, nu ne putem ├«mp─âca totdeauna cu realitatea ├«ngust─â, ci c─âut─âm un orizont ├«n care p─âm├«ntul, din cauza distan╚Ťei, devine albastru la contopirea cu cerul, a╚Öa cum apare o frumoas─â metafor─â ├«n romanul Kinderland al Lilianei Corobca. Omul vrea s─â cunoasc─â. Dar atunci c├«nd cunoa╚Öte, i se pare prea s─ârac─â explica╚Ťia, nu-l satisface, ╚Öi-atunci o ├«mbrac─â ├«ntr-o alt─â culoare, pentru a-i da o aur─â de mister.

Am fost, s├«nt ╚Öi voi r─âm├«ne un mare fan al pove╚Ötilor. Gust cu mare satisfac╚Ťie fic╚Ťiunile fabuloase, cele SF de asemenea, chiar ╚Öi cele conspira╚Ťioniste m─â pot captiva pe alocuri, ├«n zile de vacan╚Ť─â. N-a╚Ö vrea s─â se ├«n╚Ťeleag─â ├«ns─â c─â ╚Ťin partea celor ce r─âsp├«ndesc astfel de teorii ale conspira╚Ťiei, celor care, ├«n calitate de profesori, transmit elevilor un mesaj ├«nc─ârcat de balast fic╚Ťional conspira╚Ťionist sau doar de balast emo╚Ťional asimilabil fricii ├«n fa╚Ťa realit─â╚Ťilor ╚Ötiin╚Ťifice. Din contra, m─â sperie ╚Öi m─â ├«ntristeaz─â c├«nd astfel de manifest─âri cap─ât─â propor╚Ťii de fenomen, mai ales ├«n r├«ndul profesorilor, care au ca misiune iluminarea. ╚śi nu pot s─â nu m─â g├«ndesc c─â educa╚Ťia, ├«n dimensiunea ei formal─â, institu╚Ťionalizat─â ╚Öi propagat─â la nivel de mase, este o realizare a Iluminismului, care lupta tocmai cu obscurantismul, care ├«╚Öi propunea s─â impun─â domnia ra╚Ťiunii ├«n fa╚Ťa dogmei. Care ├«╚Öi propunea s─â aduc─â echilibrul ├«n fa╚Ťa fanatismului. Educa╚Ťia ├«nseamn─â, dac─â privim a╚Öa, tocmai eliberare a ra╚Ťiunii de sub tutela fanatismului, ├«n sens larg vorbind, nu strict religios.

├Än copil─ârie, am fost cu to╚Ťii vaccina╚Ťi. Lucr├«nd pentru un manual de clasa a VI-a, am disecat un text al lui Mircea C─ârt─ârescu, Petru╚Ťa, ├«n care pretextul narativ, intriga, este generat─â tocmai de administrarea unui vaccin: ÔÇ×Eram ├«n clasa a patra c├«nd IDR-ul a ├«nceput s─â-mi ias─â neobi┼čnuit de mare. De┼či era o injec┼úie, nu prea ne era fric─â de ea, pentru c─â ne-o f─âceau ├«n antebra┼ú, cu un acu┼čor ridicol de mic, ce ne v├«ra un strop de lichid sub piele. Am fi preferat, bine├«n┼úeles, vaccinul pe zah─âr cubic, dar asta era. Ne ├«n┼čiram ├«n fa┼úa u┼čii cabinetului medical, cu m├«neca suflecat─â ┼či, c├«nd ajungeam ├«n─âuntru, ne uitam mai ├«nt├«i cum le face la cei din fa┼ú─â, ne b─âteam joc de fetele ┼či mai ales de b─âie┼úii frico┼či ┼či, c├«nd ne venea r├«ndul, ├«ntindeam m├«na ┼či ne uitam ├«n partea cealalt─â. Peste c├«teva zile veneau s─â vad─â rezultatul. [...] Cel pe care ┼úi-l f─âceau ├«n picior era afurisit r─âu, a doua zi te durea groaznic ┼či nici nu mai puteai s─â-ndoi piciorul, mai ales c─â to┼úi colegii ├«ncercau s─â te pocneasc─â peste el c├«nd nu erai atent. Pe l├«ng─â el, IDR-ul era un fleacÔÇŁ. C─ârt─ârescu duce ╚Öi el, ├«n aceast─â splendid─â povestire, firul narativ ├«ntr-o zon─â a fabulosului. N-am s─â dau detalii, invit doar la lectur─â. Dar dac─â ├«n literatur─â putem s─â ne juc─âm cu orice, atunci c├«nd transmitem mesaje edca╚Ťionale trebuie s─â disociem ├«ntre jocul fic╚Ťional al min╚Ťii ╚Öi realit─â╚Ťile cunoa╚Öterii empirice.

├Än ╚Öcoal─â, promovarea de c─âtre unii profesori a mesajelor de tip conspira╚Ťionist, a mesajelor care promoveaz─â frica ├«n fa╚Ťa progreselor ╚Ötiin╚Ťifice, mi se pare inadmisibil─â. Eu m─â voi vaccina cu prima ocazie. Nu s├«nt biolog, nu s├«nt specialist, am ├«ncredere ├«n valoarea ╚Öi ├«n calitatea profesional─â a celor care au muncit pentru a descoperi vaccinul anti-COVID-19. L-am a╚Öteptat cu to╚Ťii de at├«ta timp, acum ├«l avem. Iar ca profesori, solda╚Ťi ai ra╚Ťiunii, prin sorgintea iluminist─â a fi╚Öei postului nostru, trebuie s─â fim militan╚Ťi ai adev─ârului ╚Ötiin╚Ťific. Militantismul acesta e bine s─â nu fie doar discursiv, ci ╚Öi ac╚Ťional.

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.