În epicentrul euro-schizofreniei

Publicat în Dilema Veche nr. 387 din 14 - 20 iulie 2011
Cum va ar─âta Europa ÔÇ×de dup─â ParisÔÇť? jpeg

Ghidurile ┼či pliantele turistice din Bruxelles ├«i ├«ndeamn─â pe vizitatorii capitalei europene s─â nu rateze o vizit─â la Waterloo, suburbia ┼čic din sudul ora┼čului, cu celebrul c├«mp de b─ât─âlie. ├Än mod cu totul nedrept fa┼ú─â de adev─ârul istoric, personajul principal ├«n discursul publicitar nu este Ducele de Wellington, ├«nving─âtorul din iunie 1815. Ci ├«nvinsul, Napoleon. Puterea brandului ├«┼či spune cuv├«ntul.  

Belgia este, ┼či ea, ├«ntr-un fel, o urmare a b─ât─âliei de la Waterloo, un stat n─âscut din aranjamentele Congresului de la Viena ┼či apoi, ├«n 1830, dintr-o revolu┼úie prin care s-a desprins de monarhia olandez─â. Neutralitatea Belgiei, ÔÇ×stat-tamponÔÇť ├«ntre Fran┼úa ┼či Germania, ar fi trebuit s─â fie baza stabilit─â┼úii europene. Dar lucrurile nu au stat chiar a┼ča. ├Än timpul celor dou─â mari r─âzboaie ale secolului al XX-lea, Germania i-a ├«nc─âlcat neutralitatea, f─âr─â prea multe discu┼úii. 

Dac─â tot nu ┼či-a ├«ndeplinit rolul strategic, Belgia s-a dovedit m─âcar un exemplu de succes economic. De┼úine locul 18 ├«n lume ca PIB pe locuitor, ├«naintea Germaniei, Marii Britanii, Fran┼úei sau Japoniei. Este al ┼čaptelea comerciant mondial ┼či ocup─â locul 17 ├«n Indexul Dezvolt─ârii Umane, ├«naintea unor ┼ú─âri precum Marea Britanie, Noua Zeeland─â sau Germania. 

Dup─â cum toat─â lumea ┼čtie, Belgia se afl─â ast─âzi ├«n pragul scind─ârii. La sf├«r┼čitul s─âpt─âm├«nii trecute, liderul socialist valon Elio di Rupo, c─âruia i se ├«ncredin┼úase ÔÇ×misiunea ultimei ┼čanseÔÇť pentru formarea unui guvern, la peste un an de la ultimele alegeri, ┼či-a depus demisia ├«n fa┼úa regelui Albert al II-lea. Suveranul a r─âspuns lapidar. Le-a cerut liderilor politici ca, ÔÇ×dat─â fiind gravitatea situa┼úieiÔÇť, s─â-┼či ├«ng─âduie c├«teva zile de reflec┼úie ├«nainte de a lua decizii cu impact major pentru viitorul ┼ú─ârii. Comentatorii politici locali v─âd aici dovada unui moment cu adev─ârat critic. Expresia ÔÇ×gravitatea situa┼úieiÔÇť a ap─ârut pentru prima dat─â ├«n discursul monarhului. Dovad─â c─â, pe alte meridiane ┼či ├«n alte ├«mprejur─âri, liderii politici ├«┼či m─âsoar─â vorbele cu foarte mare aten┼úie. Belgia pare s─â moar─â a┼ča cum ┼či tr─âie┼čte: discret ┼či cu un talent extraordinar de a complica lucrurile.  

Ast─âzi, Germania ┼či Fran┼úa nu mai s├«nt marii beligeran┼úi ai Europei, ci, dimpotriv─â, pilonii Uniunii, proiectul care a p─âstrat pacea timp de mai bine de o jum─âtate de secol. S─â se fi ├«ncheiat, atunci, rolul istoric al Belgiei? Poate c─â nu. 

 Micul stat ilustreaz─â, la scar─â redus─â, convulsiile ├«ntregii Uniuni Europene, ale c─ârei institu┼úii le g─âzduie┼čte pe teritoriul s─âu. Din punct de vedere practic, poate c─â parti┼úia nu ar pune mari probleme  ÔÇô guvernele regionale func┼úionez─â la un nivel m─âcar satisf─âc─âtor. Ceea ce nu face dec├«t s─â sufle ├«n p├«nzele partizanilor flamanzi ai ruperii ┼ú─ârii.  Simbolistica, ├«ns─â, este grea. Problemele Belgiei, accentuate de na┼úionalismul flamand, sus┼úinut de majoritatea locuitorilor regiunii, nu fac dec├«t s─â se ├«ncadreze ├«n curentul centrifug ce afecteaz─â o bun─â parte dintre statele membre. Olanda, sub presiunea partidului na┼úionali┼čtilor de dreapta, adopt─â o legisla┼úie dur─â ├«mpotriva emigran┼úilor, prin care rom├ónii ┼či bulgarii s├«nt trata┼úi ca ┼či cum nu ar fi membri ai Uniunii. Danemarca reintroduce controalele la frontiere, cu de la sine putere, de┼či r─âm├«ne membru al Spa┼úiului Schengen. Fran┼úa ┼či Germania au f─âcut acela┼či lucru la grani┼úa comun─â, pun├«nd Comisia European─â ├«n fa┼úa faptului ├«mplinit. Comandouri amintind de anii ├«ntuneca┼úi ai celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial fac demonstra┼úii de for┼ú─â ├«n sate de romi din Ungaria. ├Än timp ce noua Constitu┼úie vine cu un puternic ÔÇ×parfumÔÇť de secol XIX, iar lideri de la Budapesta vorbesc tot mai ap─âsat despre dreptul de a ┼úine cont doar de voin┼úa ÔÇ×poporului ungarÔÇť, chiar ├«mpotriva conven┼úiilor europene. ├Än plin─â criz─â E-coli, Germania se gr─âbe┼čte s─â dea, pe nedrept, un picior Spaniei, aflat─â ┼či a┼ča ├«ntr-o situa┼úie delicat─â. Nu a contat c─â, p├«n─â la urm─â, focarul crizei a fost depistat chiar ├«n inima Germaniei, ┼či nu ├«n castrave┼úii veni┼úi din Spania. G├«ndul negru al cet─â┼úeanului german c─â derapajele din Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia ┼či, la orizont, Italia ├«l vor face s─â pl─âteasc─â pentru stabilitatea Uniunii este speculat rapid de lideri politici cu ochii mai mult la sondaje.  

Ciudat, dar, de multe ori, aceia┼či lideri care dau mesaje de unitate ├«n Consiliul European de la Bruxelles se comport─â cu totul altfel odat─â ajun┼či la ei acas─â. O Europ─â unit─â ├«n fa┼úa crizei la Bruxelles, cu guvernan┼ú─â economic─â, semestru european, fond de interven┼úie financiar─â. ┼×i o Europ─â a noilor bariere, ├«n diverse capitale. Venind ├«napoi ├«n ÔÇ×capitalaÔÇť european─â, Comisia, ÔÇ×gardianul TratatelorÔÇť, reac┼úioneaz─â t├«rziu sau nu reac┼úioneaz─â deloc, ├«n pofida semnalelor de ├«ngrijorare trase de Parlamentul European. Unde va duce p├«n─â la urm─â aceast─â euro-schizofrenie? Convie┼úuirea dreptei ÔÇ×tradi┼úionaleÔÇť ÔÇô cre┼čtin-democrat─â, popular─â, conservatoare ÔÇô cu noii veni┼úi dinspre dreapta na┼úionalist─â asigur─â ÔÇ×stabilitateÔÇť ├«n capitale, cu pre┼úul reinvent─ârii barierelor. ┼×i anesteziaz─â Comisia European─â de la Bruxelles.  

Pe de o parte, unele lucruri seam─ân─â prea mult cu ceea ce se ├«nt├«mpla ├«n pragul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, pentru a nu ne ├«ngrijora. Pe de alt─â parte, pu┼úini s├«nt gata s─â mai mizeze ast─âzi pe dorin┼úa de r─âzboi a noilor genera┼úii, n─âscute ┼či crescute pe timp de pace, sub protec┼úia cald─â a ÔÇ×statului bun─âst─âriiÔÇť.  

P├«n─â  una-alta, ┼úara-gazd─â a principalelor institu┼úii europene ├«┼či continu─â lini┼čtit─â drumul spre propria desfiin┼úare, ├«nc─ârc├«nd cu un nou simbol o realitate european─â deloc d─ât─âtoare de speran┼ú─â.  

P.S. ├Än  articolul din num─ârul trecut, am comparat rezultatele de la Bacalaureatul rom├ón cu cele ale examenului na┼úional belgian, care se sus┼úine la terminarea unui ciclu universitar de trei ani ÔÇô ┼či care poart─â tot numele de Bacalaureat. Erau singurele cifre comparabile, pentru c─â se refereau la un examen na┼úional. Dac─â prin aceasta am produs confuzie, dat fiind faptul c─â ├«n Belgia nu se d─â examen la finele ciclului secundar, rog s─â fiu iertat.

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-┼čef la Adev─ârul Europa.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.