În cerc

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 936 din 17 ÔÇô 23 martie 2022
Iconofobie jpeg

La sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, republicanii rom├óni erau supu┼či unor ironii teribile de c─âtre clasa politic─â sau presa conservatoare ┼či chiar de c─âtre opinia public─â ├«n ansamblul ei, regalitatea fiind pe atunci un mod de via┼ú─â autohton greu de imaginat ├«n postura unui sistem ce ar fi trebuit ÔÇ×reformatÔÇŁ. ├Än fruntea batjocoritorilor se afla, frecvent, Caragiale, cu articolele sale vituperante din Moftul rom├ón. Bun─âoar─â, ├«n dou─â texte consecutive (Moftul rom├ón din 9 mai 1883 ┼či Moftul rom├ón din 13 mai 1883), intitulate ÔÇ×PoliticaÔÇť (evident, I ┼či II), autorul Scrisorii pierdute ridiculizeaz─â c├«teva ├«ntruniri ale liberalilor republicani, precum ┼či obiectul ÔÇ×peti┼úiunilorÔÇŁ lor iritate. Dac─â, ├«n primul articol, scriitorul se limiteaz─â numai la citarea unor ÔÇ×vorbe de duhÔÇŁ, rostite de membri marcan┼úi ai guvernului conservator ├«n ┼čedin┼úele Consiliului de Mini┼čtri (se pare c─â P.P. Carp, ÔÇ×cu obicinuitu-i ton de zeflemea, a sus┼úinut c─â cei care au pus de g├«nd s─â se-ntruneasc─â la Dacia sunt ni┼čte gogomaniÔÇŁ, iar Lasc─âr Catargi, ÔÇ×cu obicinuitu-i bun sim┼ú, ar fi spus: ┬źBre, omule, dac─â ne-or face vreun t─âr─âboi la 5 aprilie? Dac─â or da [...] cu bolovani ┼či te-or m├«zg─âli ┼či pe mata cu ou─â clocite pe aiasta care o por┼úi la ochi?┬╗ÔÇŁ), ├«n al doilea men┼úioneaz─â o ac┼úiune revendicativ─â a ÔÇ×revolu┼úionarilorÔÇŁ antimonarhi┼čti la Palat ┼či dezbaterile juridico-etice iscate ├«n jurul ei. S─â le urm─ârim ├«mpreun─â, ├«ncerc├«nd s─â sesiz─âm nota argumentativ─â din spatele satirei caragialiene.

Rezum─â autorul, ├«n felul urm─âtor, ├«ntreaga t─âr─â┼čenie: ÔÇ×D. P.S. Aurelian a fost ├«ns─ârcinat s─â duc─â la Palat ┼či s─â prezente regelui mo┼úiunea votat─â de na┼úiune contra reac┼úiunii care, contra prescrip┼úiunii Constitu┼úiunii, ├«nchide opozi┼úiunii c─âile de lupt─â legal─â. [...] Este o nenorocit─â nepotrivire ├«ntre regulamentul Palatului ┼či Constitu┼úiune, care nepotrivire sper─âm c─â se va aplana odat─â, pun├«ndu-se cele dou─â texturi ├«n acord. ├Än adev─âr, pe c├«nd Constitu┼úiunea d─â dreptul na┼úiunii s─â voteze mo┼úiuni, regulamentul Palatului d─â dreptul regelui s─â nu primeasc─â ├«n audien┼ú─â dec├«t pe cine se prezint─â ├«ntr-un mod convenabilÔÇŁ. Cu certitudine, domnul Aurelian nu s-a bucurat de simpatia monarhului, mo┼úiunea fiindu-i tratat─â cu dispre┼ú. Prilej pentru ÔÇ×reac┼úiuneÔÇŁ de a ini┼úia o discu┼úie civic─â pe problema ÔÇ×celor dou─â texturi care se bat cap ├«n cap ÔÇô c─âci din momentul ce na┼úiunea este suveran─â, ea trebuie s─â aib─â dreptul de a se prezenta (la Palat, n.m.) oricumÔÇŁ. Caragiale trece ├«n revist─â motiva┼úiile liberalilor cu ironie swiftian─â, demont├«ndu-le, indirect, prin discreditare implicit─â. Merit─â de aceea s─â le auzim: ÔÇ×Mai ├«nt├«i, ce este, ├«n drept constitu┼úional, Palatul? Palatul este casa na┼úiunii ┼či, prin urmare, na┼úiunea, ca singur─â ┼či suveran─â proprietar─â, poate intra c├«nd ┼či cum ├«i place ├«n casa ei proprie. Dar dac─â Palatul este ├«n totalitatea lui proprietatea na┼úiunii, care este o colectivitate de na┼úionali, fiecare na┼úional va avea ┼či el o p─ârticic─â ├«n casa na┼úiunii ┼či, prin urmare, va avea drept, c├«nd va voi s─â-┼či spun─â p─âsurile sale ┼či ale na┼úiunii contra reac┼úiunii, s─â suie treptele Palatului ┼či, f─âr─â s─â bat─â la u┼č─â, s─â intre la rege, a c─ârui suveranitate eman─â de la na┼úiune, ┼či s─â-i vorbeasc─âÔÇŁ. Cu alte cuvinte, vox populi, vox Dei.

De altfel, un lider liberal (N. Fleva) sugerase, ├«ntr-o adunare de la Dacia, c─â dreptul suveran al multitudinii fusese, prin atitudinea Palatului, grav ├«nc─âlcat. Ar fi zis el, conform transcrierii lui Caragiale: ÔÇ×Cu┼úitul a ajuns la os ┼či regele este desp─âr┼úit de na┼úiune (aplauze). Azi r─âzboiul este declarat ├«ntre na┼úiune ┼či o m├«n─â de uzurpatori, care fac din rege o pav─âz─â (aplauze). ┼×i atunci c├«nd u┼ča Palatului ni se ├«nchide, avem dreptul s─â stric─âm u┼ča (aplauze), s─â intr─âm ├«n casa noastr─â (aplauze). To┼úi autorii moderni ne arat─â c─â atunci c├«nd tirania ┼či despotismul ne sugrum─â, dreptul sacru al poporului este de a se ridica ┼či ap─âra ordinea (aplauze prelungite)ÔÇŁ. Libertatea poporului de a se r─âscula ├«n clipa ├«n care guvernul ├«nceteaz─â s─â-l mai reprezinte ÔÇô libertate prev─âzut─â ├«n Constitu┼úia american─â ÔÇô e interpretat─â r─âst─âlm─âcit, se vede, de domnul Fleva ca un drept al grupului la starea de revolt─â... Personal, s├«nt uimit de isteria legislativ─â, administrativ─â, jurnalistic─â ┼či social─â, ivit─â la noi, chiar ┼či acum aproape un veac ┼či jum─âtate, din orice, m─â scuza┼úi, sfor─âitur─â a clasei politice. O agita┼úie (sau ar fi trebuit poate s─â spun ÔÇ×agita┼úiuneÔÇŁ?) morbid─â cuprindea ╚Öi atunci ├«ntreaga societate, merg├«ndu-se p├«n─â la solicit─âri extreme: revolu┼úie, reform─â radical─â, schimbare din temelii. Aceste texte ale lui Caragiale transmit o senza┼úie de profund─â instabilitate. Te introduc ├«n lumea pasional─â a balcanicilor, ├«ntr-un orizont ÔÇô dup─â metafora cinematic─â a lui Almod├│var ÔÇô de carne tr├ęmula. Trist r─âm├«ne faptul c─â, dac─â modifici pu┼úin decorul, ob┼úii ÔÇô ╚Öi ast─âzi ÔÇô un scenariu ÔÇ×combativÔÇŁ asem─ân─âtor. Mai ales ├«n contextul ├«n care, vai, lumea contemporan─â are nevoie de b─ârba╚Ťi de stat adev─âra╚Ťi ca de aer...

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.