Împreunări și împrejurări istorice

Publicat în Dilema Veche nr. 923 din 16 – 22 decembrie 2021
Iconofobie jpeg

Apropiindu-se data de 22 decembrie, constat că nu-mi pot scoate din minte o întîmplare petrecută – nota bene! – în urmă cu măcar cincisprezece ani. Se vede însă că m-a marcat în mod fundamental. Am văzut, la vremea respectivă, un interviu al PRO TV-ului (nu mai rețin reporterul sau reportera) făcut pe stradă, în luna decembrie, cu diverși copii și adolescenți întîlniți întîmplător. Subiectul: Revoluţia din 1989. Te-ai fi aşteptat ca, după doar un deceniu și ceva (atunci) de la eveniment, cei mai mulţi dintre ei să fi ştiut două-trei lucruri despre răsturnarea titanului scorniceștian, din familie, din cartea de istorie ș.a.m.d. Stupoare însă! Experienţa menționaților tineri cu trecutul comunist era una înfricoșător de vagă. Îşi aminteau, de pildă, cu dificultate, despre existenţa unui capitol, într-un manual, cu titlu asemănător celui enunţat de reporterii stradali. Răspunsurile (reacţiile, mai corect spus) lor au variat, prin urmare, de la zîmbete nătîngi, solicitînd îndurarea, la miştouri adresate tocialarilor („Ce, io-s ochelarist d’ăla să rod cartea de istorie?” ori „Nu le am io cu d’astea, frate!”) și de la bănuieli abracadabrante, precum aceea că Revoluţia ar fi avut loc în timpul ultimului război mondial, la convingeri ferme, de tipul celei că insurecția decembristă ar fi fost condusă de însuşi Ceauşescu. (Aici nu mă pot abţine să deschid o paranteză vanitoasă. În teza mea de doctorat, despre relaţia dintre istorie şi ficţiune, scrisă cu entuziasm brigadier în prima parte a anilor ’90, observ, la un moment dat, că, prin gestul său neaşteptat de a cînta – înainte de execuţie – „Deşteaptă-te, române!“, imn mureşano-pannian proaspăt transformat, în zilele de foc, în stindardul simbolic al revoltei populare, Ceauşescu cîștiga, nesperat, şansa de a trece, în deceniile următoare, din cauza excesului de literatură ce se află în istorie, desigur, drept unul dintre primii revoluţionari… anticeauşişti. Iată că viaţa m-a confirmat, într-un mod ironic, mai repede decît aş fi bănuit.) În sfîrșit, interviului protevist i-a pus capac o fetiţă cu privire angelică şi zîmbet diafan, care a zis, rar şi apăsat, că Revoluţia română se referă „la împreunarea dacilor cu romanii”.

Acum, chiar complet năucit nu ar fi trebuit să fiu de respectiva „știre” (multiplicată, în anii care au urmat, în zeci, sute, poate mii de „scenete” similare). Ignoranța – cum să-i spun? – „istoriografică” a omului (tînărului?) postindustrial rămîne antologică. Și în America, par exemple, umblă adesea băieți și fete cu microfonul în mînă prin mulțimile stradale și, agățînd cîte un adolescent rătăcit, cu căști în urechi, întreabă la repezeală: „Cine e președintele SUA?” sau „Care este capitala noastră?”. Primesc răspunsuri amețitoare, precum „Lady Gaga”, „50 Cent”, „Paris Hilton” ori „Las Vegas”, „Roma”, „Cuba” etc. Doar conținutul emoțional să fi fost, pe plaiul mioritic, ceva mai intens: muriseră totuși niște oameni, nu cu multă vreme înainte, pentru ca fie și numai acele interviuri „ghidușe” să se desfășoare în libertate. Dar, să admitem, nici la gratitudinea istorică specia umană nu stă strălucit! Uităm rapid sacrificiul înaintașilor, ba, nu o dată, mai dezvoltăm și înclinația (inexplicabilă) de a-l înfiera cu mînie proletară. În plus, lucru demonstrat de teoreticienii istoriei, apropierea (cronologică) de un mare eveniment, așa cum a fost, fără îndoială, Revoluția din 1989, îl copleșește, de regulă, pe muritorul de rînd, determinîndu-i reacții paradoxale, traversate de o totală defazare. Psihicul lui refuză, s-ar părea, în asemenea momente, analiza rece, rațională, intrînd în degringoladă, aidoma memoriei unui computer virusat. Se întîmplă și la case mari. Iată-i, de pildă, pe Armand Călinescu și Constantin Kirițescu, în două tentative de mărturii istorice legate de Primul Război Mondial în România, cum ajung (ocupîndu-se de cazul Titu Maiorescu din anii ocupației) la concluzii radical opuse. În jurnalul personal, ce cuprinde anii de refugiu, A. Călinescu observă: „Junimiștii, cunoscuți pentru sentimentele lor față de Puterile Centrale, au rămas în Capitală, în frunte cu Petre Carp, Titu Maiorescu și Al. Marghiloman [...]. Partidul lor a așteptat momentul cînd armatele ruse vor fi înfrînte și aruncate peste Prut pentru a încerca o lovitură de stat și o nouă orientare a politicii românești. Vor reînvia, așadar, vechile moravuri ale boierimii pervertite de sîngele fanariot, care se împărțea odinioară în partidele unite cînd cu unii, cînd cu alții, din străini” (A. Călinescu, p. 24). C. Kirițescu, la rîndu-i contemporan cu evenimentele, constată, dimpotrivă, în istoria lui (dedicată, integral, Primului Război Mondial): „Merită să fie amintită aici atitudinea demnă a lui Titu Maiorescu [...]. După ocupație, el a refuzat, din mîndrie patriotică, să intre în relații cu ocupantul și a dezaprobat urzelile politice puse la cale sub auspiciile puterilor ocupante” (C. Kirițescu, p. 296). QED.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.