Impas catalan, impas spaniol, impas european

Publicat în Dilema Veche nr. 711 din 5-11 octombrie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Să facem un exercițiu de imaginație. Să presupunem, așadar, că, împreună cu un grup de prieteni și adepți, decidem să milităm pentru independența unei părți componente a României. Să spunem, Regiunea București-Ilfov. Este ea cea mai bogată din România? Este. Și atunci, de ce să dăm bani la Vaslui? Nu mai bine ne transformăm noi într-un Singapore al Balcanilor? Sau, poate, regiunea Nord-Est, supărată că guvernanții de la București nu vor sau nu sînt în stare să facă autostradă în Moldova. Sau Transilvania, sau Banatul – locuri în care unele minți înfierbîntate chiar au emis asemenea idei trăsnite în spațiul public.

Ei bine, indiferent de locul în care ne aflăm, să ne imaginăm că sîntem gata să acționăm în direcția secesiunii și chiar începem să o pregătim, organizînd o consultare publică pe tema aceasta, în numele democrației și al libertății de exprimare. Scoatem buletine de vot la imprimantă și ne pregătim să instalăm urne în diverse spații publice. Dar autoritățile prind de veste și dau mandat forțelor de poliție să oprească acțiunea secesionistă. Au dreptate? Au, fiindcă e clar că ne aflăm în afara legii și a Constituției, care la Articolul 1 prevede că România este un stat indivizibil. Constituția a fost adoptată cu toate procedurile democratice, prin dezbateri urmate de vot în Parlament și prin referendum. Dacă noi și adepții noștri opunem rezistență la acțiunea poliției, ai cărei agenți au venit să aplice un mandat emis de un magistrat, cam la ce ne-am putea aștepta? Să fim rugați frumos să ne potolim?

Desigur, situația din Catalonia este cu mult mai nuanțată, are o istorie îndelungată și resorturi profunde. În nici un caz nu este doar tema unor exaltați. Sprijinul pentru independență este unul considerabil. Desigur, autoritățile de la Barcelona au cîștigat bătălia mediatică, după ce o lume întreagă i-a văzut pe oamenii bătuți de polițiști aduși din afara Cataloniei, fiindcă cei locali au arătat că sînt de partea autodeterminării.

Dar oare nasurile și arcadele sparte sînt argumente suficiente pentru o declarare a independenței? Care sînt, de fapt, bazele unei eventuale independențe catalane?

Sprijinul internațional este aproape zero – este de așteptat, poate, un semn pozitiv dinspre Moscova, căreia îi place o Uniune Europeană slăbită. Comisia Europeană a spus-o clar, a doua zi după referendum: o secesiune, chiar cu acordul autorităților, va avea drept consecință ieșirea regiunii respective și din Uniunea Europeană. Ei bine, succesul economic catalan are la bază tocmai apartenența la Spania și la Uniunea Europeană, accesul la fondurile comunitare și la piața unică.

Pentru Catalonia independentă ar mai rămîne politica faptului împlinit, dar care presupune, într-un fel sau altul, o acțiune de forță. Sunt gata catalanii să aleagă calea armată pentru atingerea scopului lor? Nimic nu arată că insurecția ar fi luată în calcul. După un referendum cel puțin discutabil, desfășurat fără respectarea unor reguli minimale – cum ar fi existența unei autorități electorale și a unei instituții care să valideze rezultatele –, impasul este acum major.

Autoritățile de la Barcelona au mers prea departe cu forțarea referendumului, cele de la Madrid cu soluțiile polițienești. Autoritățile catalane au ridicat miza conflictului la cote nemaivăzute, dar sînt lipsite de pîrghiile politice și juridice pentru a-și obține independența de facto. De partea cealaltă, guvernul de la Madrid nu poate rezolva situația doar prin suplimentarea forțelor de poliție în regiune, așa cum s-a anunțat a doua zi după referendum. Ieșirea nu poate însemna, în nici un caz, trimiterea unui număr și mai mare de polițiști spanioli pe străzile orașelor catalane. Este clar că singura cale este cea a dialogului, care ar trebui să aibă ca rezultat o redefinire a statului spaniol – variantă pe care rigidul guvern de centru-dreapta al lui Mariano Rajoy o exclude, cel puțin deocamdată.

O transformare a Spaniei într-un stat confederal ar reprezenta, oricum, o victorie istorică pentru catalani. Dar nu numai pentru ei. Ar arăta că o luptă susținută pentru emanciparea regională poate duce, dacă nu la o secesiune de succes, cel puțin la schimbarea radicală a configurației actualelor state, în avantajul regiunilor. Catalonia ar fi un bun exemplu în acest sens, de-a lungul și de-a latul Uniunii Europene (și nu numai).

Este deja o lecție și pentru guvernele actualelor state, care ar trebui să privească mai cu luare-aminte la bazele coeziunii naționale, dar și la discrepanțele dintre regiuni. Toate acestea sînt un teren fertil pentru unii gălăgioși și populiști lideri locali, dacă nu sînt abordate frontal de guverne și nu sînt puse, onest, în discuția publică.

În definitiv, nu ar fi pentru prima dată cînd Spania arată drumul periculos pe care o poate lua Europa. În anii 1930, războiul civil a fost o repetiție în mic pentru ceea ce avea să se întîmple, cîțiva ani mai tîrziu, la scara întregului continent.

Și totuși, ar exista o cale perfidă pentru o independență catalană de facto: transformarea Spaniei într-un stat eșuat. Un scenariu de coșmar pentru întreaga Europă.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.