Impas catalan, impas spaniol, impas european

Publicat în Dilema Veche nr. 711 din 5-11 octombrie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

S─â facem un exerci╚Ťiu de imagina╚Ťie. S─â presupunem, a╚Öadar, c─â, ├«mpreun─â cu un grup de prieteni ╚Öi adep╚Ťi, decidem s─â milit─âm pentru independen╚Ťa unei p─âr╚Ťi componente a Rom├óniei. S─â spunem, Regiunea Bucure╚Öti-Ilfov. Este ea cea mai bogat─â din Rom├ónia? Este. ╚śi atunci, de ce s─â d─âm bani la Vaslui? Nu mai bine ne transform─âm noi ├«ntr-un Singapore al Balcanilor? Sau, poate, regiunea Nord-Est, sup─ârat─â c─â guvernan╚Ťii de la Bucure╚Öti nu vor sau nu s├«nt ├«n stare s─â fac─â autostrad─â ├«n Moldova. Sau Transilvania, sau Banatul ÔÇô locuri ├«n care unele min╚Ťi ├«nfierb├«ntate chiar au emis asemenea idei tr─âsnite ├«n spa╚Ťiul public.

Ei bine, indiferent de locul ├«n care ne afl─âm, s─â ne imagin─âm c─â s├«ntem gata s─â ac╚Ťion─âm ├«n direc╚Ťia secesiunii ╚Öi chiar ├«ncepem s─â o preg─âtim, organiz├«nd o consultare public─â pe tema aceasta, ├«n numele democra╚Ťiei ╚Öi al libert─â╚Ťii de exprimare. Scoatem buletine de vot la imprimant─â ╚Öi ne preg─âtim s─â instal─âm urne ├«n diverse spa╚Ťii publice. Dar autorit─â╚Ťile prind de veste ╚Öi dau mandat for╚Ťelor de poli╚Ťie s─â opreasc─â ac╚Ťiunea secesionist─â. Au dreptate? Au, fiindc─â e clar c─â ne afl─âm ├«n afara legii ╚Öi a Constitu╚Ťiei, care la Articolul 1 prevede c─â Rom├ónia este un stat indivizibil. Constitu╚Ťia a fost adoptat─â cu toate procedurile democratice, prin dezbateri urmate de vot ├«n Parlament ╚Öi prin referendum. Dac─â noi ╚Öi adep╚Ťii no╚Ötri opunem rezisten╚Ť─â la ac╚Ťiunea poli╚Ťiei, ai c─ârei agen╚Ťi au venit s─â aplice un mandat emis de un magistrat, cam la ce ne-am putea a╚Ötepta? S─â fim ruga╚Ťi frumos s─â ne potolim?

Desigur, situa╚Ťia din Catalonia este cu mult mai nuan╚Ťat─â, are o istorie ├«ndelungat─â ╚Öi resorturi profunde. ├Än nici un caz nu este doar tema unor exalta╚Ťi. Sprijinul pentru independen╚Ť─â este unul considerabil. Desigur, autorit─â╚Ťile de la Barcelona au c├«╚Ötigat b─ât─âlia mediatic─â, dup─â ce o lume ├«ntreag─â i-a v─âzut pe oamenii b─âtu╚Ťi de poli╚Ťi╚Öti adu╚Öi din afara Cataloniei, fiindc─â cei locali au ar─âtat c─â s├«nt de partea autodetermin─ârii.

Dar oare nasurile ╚Öi arcadele sparte s├«nt argumente suficiente pentru o declarare a independen╚Ťei? Care s├«nt, de fapt, bazele unei eventuale independen╚Ťe catalane?

Sprijinul interna╚Ťional este aproape zero ÔÇô este de a╚Öteptat, poate, un semn pozitiv dinspre Moscova, c─âreia ├«i place o Uniune European─â sl─âbit─â. Comisia European─â a spus-o clar, a doua zi dup─â referendum: o secesiune, chiar cu acordul autorit─â╚Ťilor, va avea drept consecin╚Ť─â ie╚Öirea regiunii respective ╚Öi din Uniunea European─â. Ei bine, succesul economic catalan are la baz─â tocmai apartenen╚Ťa la Spania ╚Öi la Uniunea European─â, accesul la fondurile comunitare ╚Öi la pia╚Ťa unic─â.

Pentru Catalonia independent─â ar mai r─âm├«ne politica faptului ├«mplinit, dar care presupune, ├«ntr-un fel sau altul, o ac╚Ťiune de for╚Ť─â. Sunt gata catalanii s─â aleag─â calea armat─â pentru atingerea scopului lor? Nimic nu arat─â c─â insurec╚Ťia ar fi luat─â ├«n calcul. Dup─â un referendum cel pu╚Ťin discutabil, desf─â╚Öurat f─âr─â respectarea unor reguli minimale ÔÇô cum ar fi existen╚Ťa unei autorit─â╚Ťi electorale ╚Öi a unei institu╚Ťii care s─â valideze rezultatele ÔÇô, impasul este acum major.

Autorit─â╚Ťile de la Barcelona au mers prea departe cu for╚Ťarea referendumului, cele de la Madrid cu solu╚Ťiile poli╚Ťiene╚Öti. Autorit─â╚Ťile catalane au ridicat miza conflictului la cote nemaiv─âzute, dar s├«nt lipsite de p├«rghiile politice ╚Öi juridice pentru a-╚Öi ob╚Ťine independen╚Ťa de facto. De partea cealalt─â, guvernul de la Madrid nu poate rezolva situa╚Ťia doar prin suplimentarea for╚Ťelor de poli╚Ťie ├«n regiune, a╚Öa cum s-a anun╚Ťat a doua zi dup─â referendum. Ie╚Öirea nu poate ├«nsemna, ├«n nici un caz, trimiterea unui num─âr ╚Öi mai mare de poli╚Ťi╚Öti spanioli pe str─âzile ora╚Öelor catalane. Este clar c─â singura cale este cea a dialogului, care ar trebui s─â aib─â ca rezultat o redefinire a statului spaniol ÔÇô variant─â pe care rigidul guvern de centru-dreapta al lui Mariano Rajoy o exclude, cel pu╚Ťin deocamdat─â.

O transformare a Spaniei ├«ntr-un stat confederal ar reprezenta, oricum, o victorie istoric─â pentru catalani. Dar nu numai pentru ei. Ar ar─âta c─â o lupt─â sus╚Ťinut─â pentru emanciparea regional─â poate duce, dac─â nu la o secesiune de succes, cel pu╚Ťin la schimbarea radical─â a configura╚Ťiei actualelor state, ├«n avantajul regiunilor. Catalonia ar fi un bun exemplu ├«n acest sens, de-a lungul ╚Öi de-a latul Uniunii Europene (╚Öi nu numai).

Este deja o lec╚Ťie ╚Öi pentru guvernele actualelor state, care ar trebui s─â priveasc─â mai cu luare-aminte la bazele coeziunii na╚Ťionale, dar ╚Öi la discrepan╚Ťele dintre regiuni. Toate acestea s├«nt un teren fertil pentru unii g─âl─âgio╚Öi ╚Öi populi╚Öti lideri locali, dac─â nu s├«nt abordate frontal de guverne ╚Öi nu s├«nt puse, onest, ├«n discu╚Ťia public─â.

├Än definitiv, nu ar fi pentru prima dat─â c├«nd Spania arat─â drumul periculos pe care o poate lua Europa. ├Än anii 1930, r─âzboiul civil a fost o repeti╚Ťie ├«n mic pentru ceea ce avea s─â se ├«nt├«mple, c├«╚Ťiva ani mai t├«rziu, la scara ├«ntregului continent.

╚śi totu╚Öi, ar exista o cale perfid─â pentru o independen╚Ť─â catalan─â de facto: transformarea Spaniei ├«ntr-un stat e╚Öuat. Un scenariu de co╚Ömar pentru ├«ntreaga Europ─â.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.