Imigraţie: asistăm oare la o invazie mascată în criză umanitară?

Publicat în Dilema Veche nr. 838 din 12 - 18 martie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

Un demnitar german care afirm─â c─â imigra┼úia ├«nseamn─â un risc pentru democra┼úia european─â, cet─â┼úeni greci care se ofer─â s─â sprijine armata pentru a ap─âra frontiera cu Turcia, editoriali┼čti care nu ezit─â s─â recurg─â la termeni precum ÔÇ×invazieÔÇť sau ÔÇ×agresiuneÔÇťÔÇŽ

Noua criz─â migratorie din acest an 2020 nu mai seam─ân─â deloc cu cea din 2015. Cancelara Angela Merkel nu mai pretinde c─â ┼úara ei poate primi ┼či integra un milion de refugia┼úi. S-a terminat a╚Öadar cu formula magic─â ÔÇ×Wir schaffen dasÔÇť (Vom reu┼či). Suedia, at├«t de l─âudat─â ├«n trecut pentru generozitatea sa fa┼ú─â de migran┼úi, nu mai vrea s─â-┼či deschid─â por┼úile pentru str─âini ┼či anun┼ú─â c─â ├«┼či va ap─âra ┼či ea, dac─â va fi necesar, frontierele. Mini┼čtrii de Interne ai Uniunii Europene dau asigur─âri Greciei c─â o vor ajuta s─â st─âvileasc─â miile de migran┼úi masa┼úi la grani┼úele sale terestre, ├«n pofida imaginii dezastruoase pe care acest refuz de a primi noi refugia┼úi o arunc─â asupra Bruxelles-ului. Discursul politic la capitolul imigra┼úie s-a modificat total ├«n ultimii cinci ani. Cei afla┼úi ├«n postura de a decide vorbesc acum mai degrab─â despre ÔÇ×fermitateÔÇť ├«n fa┼úa ┼čantajului turc, dec├«t despre ÔÇ×drepturile omuluiÔÇť sau despre faptul c─â Uniunea European─â s-ar ÔÇ×dezonoraÔÇť dac─â nu ├«i mai prime┼čte pe ÔÇ×damna┼úii p─âm├«ntuluiÔÇť. Chiar ┼či imaginile transmise de la frontiera greco-turc─â nu mai s├«nt at├«t de favorabile acestor ÔÇ×damna┼úiÔÇť. Sigur, multor europeni li se rupe inima c├«nd v─âd familii cu copii blocate ├«n frig ┼či ├«n ploaie ├«n fa┼úa unui gard de s├«rm─â ghimpat─â. Multor europeni li se face ├«ns─â ┼či fric─â atunci c├«nd v─âd tineri migran┼úi cu cagule care arunc─â cu pietre ├«n gr─ânicerii greci ┼či strig─â ÔÇ×Allah akbarÔÇť. 

Acel an 2015, pentru Europa luminilor ┼či a drepturilor omului, ├«ncepe s─â aib─â profilul unei tragedii moraleÔÇŽ Editorialistul francez Guillaume Perrault consider─â chiar, ├«ntr-un articol din Le Figaro, c─â Europa este ├«n prezent ÔÇ×dezarmat─â moralÔÇť fa┼ú─â de Turcia. Recep Tayyip Erdogan ├«i insult─â ┼či ├«i amenin┼ú─â pe cei 27 f─âr─â ca ace┼čtia s─â riposteze diplomatic sau s─â decreteze sanc┼úiuni ├«mpotriva Ankarei. ┼×i de ce nu o fac? Pentru c─â Europa se simte vinovat─âÔÇŽ Vinovat─â, ├«ntruc├«t ┼či-a pierdut influen┼úa interna┼úional─â ┼či nu a putut opri r─âzboiul din Siria. Vinovat─â din cauza ororilor comise ├«n trecut pe toate continentele colonizate. Vinovat─â pentru suferin┼úele provocate ├«ntregii lumi, dup─â ce din viscerele ei au izbucnit dou─â r─âzboaie mondiale. Vinovat─â, ├«ntruc├«t a promovat un model economic care promitea progres ┼či prosperitate pentru to┼úi, dar a adus inegalitate ┼či enorme frustr─âri. Din punct de vedere moral, a╚Öadar, Europa nu s-ar mai afla ├«n pozi┼úie de superioritate, pentru a da lec┼úii, de exemplu, TurcieiÔÇŽ  Sigur, lucrurile nu s├«nt chiar at├«t de simple, dar un sentiment de vinov─â┼úie exist─â ├«n casa noastr─â european─â, mai ales ├«n partea ei vestic─â. Or, atunci c├«nd te sim┼úi vinovat, ├«ncepi s─â fii ezitant, s─â nu mai reac┼úionezi cu promptitudine, s─â-┼úi pierzi chiar instinctul de supravie┼úuireÔÇŽ Dar mai ales ├«ncepi s─â nu mai judeci, ├«ncepi s─â te temi p├«n─â ┼či de cuvinte ┼či chiar s─â orbe┼čti treptat, s─â nu mai vezi ce se ├«nt├«mpl─â cu adev─ârat ├«n jurul t─âu.

Simptomatic mi se pare faptul c─â uneori, ├«n presa francez─â, editoriali┼čti str─âini au curajul s─â spun─â ceea ce nu ├«ndr─âznesc europenii. Este cazul sociologului canadian Mathieu Bock-C├┤t├ę. Pe data de 7 martie el scria urm─âtoarele ├«n Le Figaro: ÔÇ×Turcia nu se mai ascunde. Mult─â vreme ea iÔÇĹa ┼čantajat pe europeni. Acum ea vrea s─â-i loveasc─â. (ÔÇŽ) Ea ├«i transform─â, f─âr─â voia lor, pe migran┼úi ├«n trup─â de ┼čoc ┼či mascheaz─â ├«n criz─â umanitar─â o veritabil─â invazie. Erdogan joac─â, ast─âzi, pe cartea pr─âbu┼čirii psihologice a europenilor. Criza umanitar─â ÔÇô real─â, f─âr─â ├«ndoial─â ÔÇô este instrumentalizat─â pentru a destabiliza o civiliza┼úie ┼či pentru a o supuneÔÇť. Iat─â o analiz─â sau mai degrab─â o concluzie formulat─â f─âr─â piruete verbale ┼či f─âr─â angoasa de a fi ÔÇ×politically correctÔÇť. Probabil c─â, ├«n culise, ┼či diploma┼úii europeni au aceea┼či percep┼úie. Numero┼či al┼úi lansatori de alert─â, dintre care unii s├«nt intelectuali arabi, le spun de mult─â vreme europenilor: aten┼úie, ceea ce numi┼úi voi fenomen migratoriu este, de fapt, o tentativ─â de revan┼č─â istoric─â ┼či de cucerire teritorial─â orchestrat─â de islami┼čti! Cu diferen┼úa c─â de data aceasta nu mai s├«nt lansate asupra Europei armate de spahii ┼či de ieniceri. ├Änt├«i vin ace┼čti oameni cu copii de care ├«┼úi este mil─â, familii care au pierdut tot, fiin┼úe umane lovite de tragedii insuportabileÔÇŽ Iar acestor ÔÇ×n─âp─âstui┼úi ai soarteiÔÇť nu ai cum s─â le refuzi azilul politic, ar fi cu totul ┼či cu totul inuman, barbar s─â nu-i prime┼čti, ├«ntruc├«t ei se ├«ncadreaz─â perfect ├«n statutul de refugiat creat, de altfel, de europeni, de civiliza┼úia drepturilor omului. Problema ├«ncepe ├«ns─â mai t├«rziu, c├«nd dup─â valul de refugia┼úi ├«ncep s─â vin─â imamii radicali ┼či predicatorii ilumina┼úi cu un mesaj precis: nu uita┼úi c─â s├«nte┼úi musulmani ┼či c─â prima voastr─â datorie este s─â asculta┼úi de legile Coranului ┼či nu de legile europene. Iar ├«n multe cazuri, ÔÇ×refugia┼úiiÔÇť cad deÔÇĹa dreptul ├«n m├«na islami┼čtilor instala┼úi deja de mult─â vreme ├«n Europa, unde au creat enclave compacte, iar noii veni┼úi intr─â ├«n ele ca ├«ntr-un ghetou, aproape f─âr─â nici o ┼čans─â de a mai deveni ÔÇ×europeniÔÇť.

Marea, gigantica, impardonabila sl─âbiciune a Europei nu const─â ├«n faptul c─â nu se r─âste┼čte ┼či la Turcia, c─â nu adopt─â sanc┼úiuni ├«mpotriva ei, c─â nu ├«ndr─âzne┼čte s─â-l admonesteze pe Erdogan ┼či chiar s─â-l declare persona non grata. Sl─âbiciunea sinuciga┼č─â a Europei este c─â pe propriul ei teritoriu nu mai ┼čtie s─â transforme imigran┼úii ├«n fii ai civiliza┼úiei europene.   

Matei Vi╚Öniec este scriitor, dramaturg ╚Öi jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.