Imigraţia: călcîiul lui Ahile al Europei?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 814 din 26 septembrie ÔÇô 2 octombrie 2019
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

ÔÇ×├Än Fran┼úa este interzis s─â reflectezi pe tema imigra┼úiei.ÔÇť Aceast─â fraz─â ├«i apar┼úine unui filozof c─âruia ├«i urm─âresc de mult─â vreme publica┼úiile ┼či lu─ârile de atitudine, Michel Onfray, ┼či a fost pronun┼úat─â ├«n septembrie 2015 cu ocazia unui interviu acordat revistei Le Point. Orice se poate spune despre Michel Onfray, dar nu ┼či faptul c─â ar fi un om de dreapta. El ├«nsu┼či se declar─â libertar, altfel spus un g├«nditor refuz├«nd orice constr├«ngere social─â ┼či politic─â, orice barier─â pus─â ├«n fa┼úa spiritului critic. Unii editoriali┼čti constat─â ├«ns─â c─â, ├«n privin┼úa unor subiecte ÔÇ×sensibileÔÇť (cum ar fi identitatea, islamul sau imigra┼úia), Michel Onfray formuleaz─â de o vreme concluzii apropiate de cele emise de pe pozi┼úii de dreapta sau chiar de extrem─â dreaptaÔÇŽ

Michel Onfray va avea, poate, din nou, ocazia de a interveni polemic ├«n spa┼úiul mediatic ├«ntruc├«t, la ini┼úiativa pre┼čedintelui Emmanuel Macron, ├«n Parlament va fi dezb─âtut─â, la sf├«r┼čitul lunii septembrie, chestiunea imigra┼úiei. ┼×eful statului francez consider─â c─â ├«n nici un caz subiectul nu trebuie s─â r─âm├«n─â apanajul extremei drepte. Fran┼úa va trece din nou, mai mult ca sigur, printr-un moment de intens─â febrilitate reflexiv─â ┼či nu este exclus ca partidul preziden┼úial s─â se fisureze ├«n acest context.

C├«nd vine vorba de imigra┼úie, peisajul politic francez se ├«nnoureaz─â dintr-o dat─â, pasiuni viscerale se declan┼čeaz─â, cariere politice risc─â s─â deraieze. ├Än ├«ntreaga Europ─â subiectul este ÔÇ×fierbinteÔÇť (chiar ┼či ├«n ┼ú─âri cu pu┼úini str─âini, precum Ungaria). Dar ├«n nici o alt─â ┼úar─â dezbaterile ├«n jurul imigra┼úiei nu iau o turnur─â pasional─â at├«t de intens─â precum ├«n Fran┼úa, ca ┼či cum francezii ar fi profund convin┼či c─â ├«ntreaga soart─â a omenirii depinde de concluziile trase de ei dup─â ce reflecteaz─â pe marginea acestui subiect.

Dezbaterea parlamentar─â nu a ├«nceput ├«nc─â, dar plou─â deja ├«n pres─â cu strig─âte de spaim─â, critici virulente, comentarii insidioase ┼či avertismente. Unii editoriali┼čti se tem c─â ├«ntreaga societate francez─â s-ar putea ÔÇ×isterizaÔÇť ├«n focul discu┼úiilor, iar al┼úii cer ca nu cumva dezbaterea, necesar─â f─âr─â ├«ndoial─â, s─â fie instrumentalizat─â politic. ├Än tab─âra macronist─â diverse voci se ├«ntreab─â dac─â nu cumva pre┼čedintele nu a f─âcut un viraj la dreapta (doar prin simplul fapt c─â a propus aceast─â discu┼úie!).

Argumentele lui Macron s├«nt ├«ns─â pur ┼či simplu de bun-sim┼ú. ├Än primul r├«nd, spune el, ├«ntr-o democra┼úie nu trebuie s─â ne fie fric─â de nici o dezbatere. ├Än al doilea r├«nd, imigra┼úia este un fenomen care remodeleaz─â ┼či va continua s─â remodeleze Europa. Dac─â mergem pe lan┼úul cauzal al Brexit-ului, ajungem ├«n mod inevitabil la imigra┼úie. Prezen┼úa a o sut─â de deputa┼úi de extrem─â dreapta ├«n Bundestag la Berlin, pentru prima dat─â at├«t de numero┼či de la al Doilea R─âzboi Mondial ├«ncoace, are ca explica┼úie tot imigra┼úia. Iar turbulen┼úele politice din Italia, unde asist─âm la coali┼úii ÔÇ×├«mpotriva naturiiÔÇť, au ca fundal tot temerile legate de imigra┼úie, insecuritate cultural─â, pierderea identit─â┼úii.

Emmanuel Macron nu se teme, de altfel, s─â pronun┼úe ┼či aceast─â sintagm─â, ÔÇ×insecuritate cultural─âÔÇť. Exist─â ├«n Fran┼úa o viziune dominant─â de st├«nga ├«n virtutea c─âreia cei care recurg la astfel de termeni s├«nt fie oameni de dreapta, ba chiar de extrem─â dreapta, fie reac┼úionari, fie islamofobi, fie de-a dreptul fasci┼čti sau toate la un loc. Exist─â ├«ns─â, ├«n peisajul politic francez, ┼či un curent critic care repro┼čeaz─â st├«ngii un grav e┼čec ├«n materie de abordare a fenomenului migratoriu, ba chiar o complezen┼ú─â ideologic─â cu cele mai retrograde idei aduse uneori de imigran┼úi (pentru c─â printre ei se afl─â ┼či islami┼čti radicali sau pur ┼či simplu oameni venind din ┼ú─âri unde cuv├«ntul laicitate nu exist─â ├«n limb─â). ├Äntr-un eseu publicat ├«n aceast─â toamn─â, intitulat Teoria dictaturii (Editura Robert Laffont), acela┼či Michel Ofray explic─â de ce st├«nga a dominat din punct de vedere mediatic dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, impun├«ndu-┼či ideile ca pe ni┼čte criterii de moralitate. El consider─â c─â, dup─â 1945, generalul De ┬şGaulle, pentru a putea guverna Fran┼úa, ar fi inventat ÔÇ×mitulÔÇť unei Rezisten┼úe ├«n care s-ar fi implicat majoritatea francezilor, colabora┼úionismul r─âm├«n├«nd doar un fenomen marginal. Apoi, explic─â tot Michel Onfray, generalul ar fi ├«mp─âr┼úit puterea cu comuni┼čtii: lor le-ar fi dat pe m├«n─â cultura, iar el ┼či partidul s─âu ar fi p─âstrat economia ┼či administra┼úia statului. Poate c─â ├«n aceast─â explica┼úie trebuie g─âsit─â ┼či sursa dificult─â┼úii pe care o are Fran┼úa de a reflecta cu senin─âtate la imigra┼úie, f─âr─â ca protagoni┼čtii dezbaterii s─â se team─â de sabia lui Damocles a sanc┼úiunilor mediatice ┼či morale. Ceea ce l-a determinat pe Emmanuel Macron s─â-┼či asume acum riscul de a lansa acest subiect ├«n arena politic─â nu este un secret. Unii o spun ├«n culise, al┼úii ├«n pres─â. ├Än perspectiva alegerilor din 2022, este limpede c─â Emmanuel Macron va avea ├«n fa┼ú─â un singur adversar, pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte. Or, s-ar p─ârea c─â pentru prima dat─â ├«n istoria postbelic─â a Fran┼úei candidatul extremei drepte are ┼čanse reale de a c├«┼čtiga, motivul principal fiind acela c─â le vorbe┼če francezilor, f─âr─â complexe, despre necesitatea stop─ârii imigra┼úieiÔÇŽ

S─â ne imagin─âm o secund─â acest scenariu: un pre┼čedinte profund antiimigra┼úionist ├«ntr-o Fran┼ú─â care de mult─â vreme se dore┼čte inspiratoarea EuropeiÔÇŽ Ar ├«nsemna un nou tsunami pentru Europa (poate nu chiar de talia Brexit-ului, acesta av├«nd mai mult o dimensiune economic─â), dar cu siguran┼ú─â un tsunami cultural, o veritabil─â pr─âbu┼čire a unui edificiu umanist, a unui sistem de idei care reverbereaz─â de pe vremea iluminismului. Iat─â de ce Macron crede c─â este mai bine ca reflec┼úia asupra imigra┼úiei s─â nu fie l─âsat─â exclusiv ├«n monopolul extremei drepte, al forma┼úiunilor populiste ┼či na┼úionaliste. Este ca ┼či cum ar spune: dac─â trebuie s─â ajungem la concluzii dureroase, de exemplu c─â se impune o pauz─â migratorie pentru ca democra┼úia ┼či identitatea european─â s─â poat─â fi ÔÇ×salvateÔÇť, mai bine s─â o facem ÔÇ×noiÔÇť dec├«t ÔÇ×eiÔÇť.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.