Idei, etichete, atașamente de ele

Publicat în Dilema Veche nr. 915 din 21 – 27 octombrie 2021
Despre destin, tras la sorți, „orbie” și unde le poți găsi jpeg

Borgen este un serial danez care m-a prins la un moment dat și m-a ținut lipit de ecran o perioadă. Personajul central este Birgitte Nyborg, prima femeie ajunsă prim-ministru în Danemarca. Serialul pune în evidență mecanismele puterii și ale democrației, jocurile de culise din politică, derapajele, reechilibrările, urmărind în paralel și viața privată a acestei protagoniste, afectată, firește, destul de serios de job-ul extrem de solicitant. Dar, la urma urmei, nu există vreo garanție că în afara acestuia viața privată s-ar fi desfășurat în armonie perfectă, fapt valabil în cazul oricăruia dintre noi.

Pe de altă parte, ceea ce mi-a mai atras atenția și mi-a plăcut a fost firul narativ secundar, care de fapt se împletește cu cel principal, fir narativ care pune în lumină importanța presei într-o democrație, în calitatea ei de cîine de pază al acesteia. De aceea și recomand serialul colegilor mei cu care fac cursuri de formare pe componenta infuzării curriculum-ului cu elemente de educație media. Sînt devoalate, așadar, atît mecanismele de funcționare a democrației, cît și a acestui uriaș organism care este presa. Drepturi și libertăți, limitări legitime ale acestora, manipulare și dezinformare, obligații și etică a muncii, interesul public vs. interesul publicului, fapte vs. opinii – sînt doar cîteva dintre problemele pe care le ridică serialul, în raport cu democrația și cu rolul mass-media în menținerea acesteia. Unul dintre aspectele asupra căruia insistă este faptul că presa responsabilă este obligată să informeze publicul atunci cînd are o informație importantă, fără să se lase, ca să spun așa, slăbită de sentimente. Există, totuși, și o situație în care, pentru a salva realizarea unui obiectiv mai înalt, de importanță majoră, cei cîțiva jurnaliști care puseseră mîna pe o informație „grea” acceptă să nu o dezvăluie publicului.

Fac un ocol, înainte de a mă reîntoarce. Să spunem că ne imaginăm niște elevi de clasa a IX-a, așadar aflați la început de ciclu liceal, într-o școală nouă pentru ei, cu profesori noi. Au apucat să meargă vreo două-trei săptămîni la școală față în față, înainte de a intra în mediul online, căci în clasă au apărut cazuri de elevi pozitivi. În primele săptămîni, profesorul de X materie a lipsit, fiind el bolnav. Apoi a apărut, tocmai cînd elevii au fost obligați să se întoarcă acasă, în fața ecranelor. Poate și pentru că are cele cîteva ore pierdute din perioada în care a lipsit, domnul începe un fel de galop, ba mai mult, încă din primele ore începe să dea note, unele destul de mici, căci îi prinde pe picior greșit pe elevi.

Într-o zi, după ce le-a prezentat lecția, cerîndu-le să noteze de pe niște slide-uri, înainte de final le cere și să răspundă la cîteva întrebări-exerciții, precizînd că trebuie să își noteze și întrebările. Ei bine, unul dintre elevi, care nici nu se simțea prea bine, ceva parcă nu era OK, și care nici nu apucase să noteze chiar tot de pe slide-uri, a omis să noteze și întrebările. A răspuns la ele, a rezolvat sarcinile, dar nu și-a notat cerințele. Profesorul le cere să trimită capturi de ecran cîtorva elevi, printre care și celui care nu se simțea bine. Apoi începe să-i apostrofeze, strigînd la ei, ba că unii au trimis capturile pe verticală, nu pe orizontală, ba că cel care notase mai încet nu transcrisese și cerințele, doar le rezolvase. În fine, îi anunță că primesc nota 6. În clasa a IX-a, la început, primesc cîte un 6, la una dintre primele ore cu el. Fără referire la ce au greșit în privința rezolvărilor, ba chiar celui care nu se simțea bine îi spune că i-a dat 6 pentru că nu a notat și cerințele. Copilul este confirmat a doua zi pozitiv. Avea COVID, nu se simțea bine.

Acum, să stăm puțin și să ne gîndim. Profii sînt și ei în aceste perioade la capătul puterilor. Epuizați, stresați, fără să mai poată ține nici ei pasul cu situațiile, care clase le sînt la școală, care le sînt în mediul online. Aleargă să țină o primă oră, poate de la 7,30, la școală, dar nu față în față, ci cu o clasă aflată în mediul online, pentru că altfel nu ajung la a doua oră, cu o clasă aflată la școală. Se trezesc că, în timpul unei ore față în față, un elev se simte rău, merge la cabinet, de unde vine cu test pozitiv, iar clasa pleacă instantaneu acasă, practic asistă în timp real la trecerea ei în mediul online. Trec note și absențe în catalog și în cataloage electronice, le transcriu din cele electronice în cele pe hîrtie și invers, dau teste, ba online, pe platforme, ba față în față etc. Se mai și îmbolnăvesc sau li se îmbolnăvesc membrii familiilor, uneori propriii copii. Dacă ei sînt vaccinați, trebuie să vină, totuși, la școală, cîtă vreme nu au simptome și nu se testează cu PCR. Dacă se simt rău și au simptome, pînă vine Salvarea durează cîteva zile, care nu se pot acoperi cu concediu medical pentru COVID, care intră în vigoare doar din momentul în care se dă rezultatul. În fine, e multă tevatură, mult stres.

Cu toate acestea, proful care începe din primele ore cu o clasă nouă să pedepsească, să dea note mici unor elevi aflați la început de ciclu de școlarizare, care îi pune să copieze de pe slide-uri și apoi îi sancționează pentru că nu au transcris și cerința unor sarcini pe care, de altfel, le-au rezolvat, care nu îi notează pentru competențe, pentru ce au făcut, care nu le explică criterii obiective de notare etc. este, în ochii mei, demn de puțină reformare măcar în fața oglinzii.

Și acum, iată, revin la Borgen, dar nu dintr-o dată. Am fost uneori criticat prin comentarii de cititori, pentru că am îndrăznit să mai critic și eu profesori. Mi s-a spus că denigrez breasla. Nu, nu asta fac. Și cine mi-a citit, totuși, mai multe articole știe cît de solidar sînt cu breasla în ansamblul ei. Dar asta nu înseamnă că nu pot să evidențiez și unele defecte, să le amendez, să le semnalez. Presa arată realitatea așa cum este ea. Eu nu am pretenția că sînt jurnalist, căci nu sînt, dar similitudinea pe care vreau să o subliniez cred că este clară. Birgitte Nyborg, pe de altă parte, ca politician, spune la un moment dat că e atașată și fidelă unor idei, nu unor etichete. Și eu sînt atașat ideii de profesor și de educator, de pedagog. Nu tuturor etichetelor pe care scrie profesor. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.