"Hoardele" în politica europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 516 din 31 decembrie 2013
Brexit şi Polonia – provocări pentru România jpeg

Cum aceste rînduri sînt scrise cu cîteva zile înainte de Anul Nou, îmi asum un pariu: invazia românilor şi a bulgarilor asupra Insulei nu va avea loc. Reporterii tabloidelor, trimişi să-şi facă revelionul pe Heathrow, în întîmpinarea „hoardelor“, se vor întoarce spre redacţii cu mîinile goale.

Cum aceste rînduri sînt scrise cu cîteva zile înainte de Anul Nou, îmi asum un pariu: invazia românilor şi a bulgarilor asupra Insulei nu va avea loc. Reporterii tabloidelor, trimişi să-şi facă revelionul pe Heathrow, în întîmpinarea „hoardelor“, se vor întoarce spre redacţii cu mîinile goale. Ceea ce nu va însemna deloc că problema se va închide.

Guvernul britanic a anunţat că imigranţii comunitari nu vor primi ajutoare de şomaj în primele trei luni de şedere în Insulă. Mai mult, presa britanică a dezvăluit că guvernul şi-ar dori să limiteze numărul de imigranţi proveniţi din statele membre ale UE, la 75.000 de persoane pe an.

Informaţiile au fost dezvăluite de publicaţia Sunday Times, ai cărei redactori susţin că au văzut documentul guvernamental în care se afirmă că imigraţia scăpată de sub control va reduce perspectivele de angajare ale britanicilor necalificaţi, va încuraja turismul pentru beneficii sociale, va pune presiune pe serviciile publice şi va amplifica tensiunile sociale. Dacă regimul acordării ajutoarelor de şomaj reprezintă apanajul statului membru – dar fără diferenţieri între cetăţenii din diferite state membre –, cu totul altfel discutăm în cazul pragului de imigraţie pentru comunitari.

Pur şi simplu, ar reprezenta o încălcare de către Londra a tratatelor UE şi, în mod normal, ar atrage imediat sancţiuni drastice din partea Comisiei Europene. Bineînţeles că Londra ştie acest lucru, dar nu înseamnă că problema limitării imigraţiei intracomunitare nu va putea fi pusă pe agendă, la momentul potrivit. Iar momentul potrivit s-ar putea să fie mai aproape decît credem.

Într-un interviu acordat în decembrie postului de radio BBC, ministrul de Interne britanic Theresa May a declarat că limitarea libertăţii de mişcare a lucrătorilor în UE ar trebui să facă parte din orice negocieri privind apartenenţa Marii Britanii la blocul comunitar. După cum ştim, premierul David Cameron a promis că va renegocia termenii apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, dacă va fi reales în 2015.

În interviul de la BBC, ministrul Theresa May a mai spus că a discutat deja cu miniştri europeni care ar fi şi ei îngrijoraţi de aşa-zisul „turism social“. E clar, Marea Britanie se pregăteşte pentru o renegociere serioasă şi îşi caută deja aliaţi.

Şi ce ar dori, în principiu, Marea Britanie? Un altfel de Uniune Europeană, à la carte, din care să aleagă doar ce-i place şi să dea la o parte ceea ce nu-i place. Piaţa unică, de exemplu, ar putea fi selectată, fiindcă renunţarea la avantajele acesteia ar însemna un dezastru pentru economia britanică.

Dar ar putea fi refuzate lucruri precum guvernanţă economică, uniune economică şi monetară, taxă pe tranzacţii financiare, liberă circulaţie, contribuţie la bugetul comunitar.

Problema este că Uniunea Europeană nu poate fi un restaurant în care intri cînd vrei şi iei ce-ţi place. Dacă unii iau numai avantajele, cine vor fi aceia care să-şi asume obligaţiile?

Iar în caz că Marea Britanie va reuşi precedentul şi va deveni un membru cu statut special al Uniunii Europene, de ce nu şi-ar dori asta şi celelalte state membre? Pur şi simplu, s-ar deschide cutia Pandorei. Nimic nu ar scăpa neafectat: nici libera circulaţie a cetăţenilor, nici cea a bunurilor şi a serviciilor, nici politica agricolă, nici cea de coeziune, nici spaţiul Schengen şi probabil nici zona euro. În definitiv, fiecare stat membru poate fi deranjat de ceva în cadrul aranjamentului european. Şi dacă fiecare s-ar gîndi să ia numai ce-i convine, atunci măcar să nu fim atît de naivi încît să credem că piaţa unică va rezista. Mai degrabă ar fi şi ea strivită de prăbuşirea eşafodajului european.

Dar premierul Cameron are aliaţi importanţi în demersul său intern – observaţi condiţia renegocierii statutului în UE, şi anume realegerea sa în 2015. Ancora electorală este evidentă.

Primul aliat al lui Cameron este chiar ignoranţa unui mare număr de cetăţeni britanici. Aceştia confundă dreptul de liberă circulaţie cu dreptul de a munci. Ei nu înţeleg că românii şi bulgarii beneficiază deja, din 2001, de dreptul de liberă circulaţie în spaţiul Schengen şi, din 2007, circulă în întreaga Uniune Europeană doar pe bază de cărţi de identitate.
Pur şi simplu, o mare parte dintre acei cetăţeni care şi-au propus să se stabilească într-o altă ţară au plecat deja.

Nici ideea fraudării sistemelor sociale nu rezistă. Suedia, ţară cu un sistem recunoscut drept generos, a liberalizat dreptul la muncă pentru români şi bulgari, încă de la 1 ianuarie 2007. Şi nu a avut loc nici o invazie. Finlanda a fost primul stat membru care a deschis piaţa muncii, încă înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Nici Finlanda nu s-a confruntat cu asaltul hoardelor (imagine frecvent folosită de tabloidele britanice) şi, la fel ca surata sa nordică, Suedia, nu şi-a văzut ameninţat sistemul de protecţie socială.

Campaniile din presa britanică au adîncit confuzia dintre dreptul la liberă circulaţie şi dreptul la muncă. Iar liderii politici n-au avut nici un interes să facă lumină.

Un alt aliat de nădejde al premierului Cameron este atmosfera sumbră care domneşte acum în Europa şi conturarea a doi aşa-zişi vinovaţi pentru criză: moneda euro şi imigraţia. Liderii europeni au avut tot interesul să arunce vina pe aceşti vinovaţi fără chip. Doar nu era să-şi recunoască greşelile, atunci cînd au decis să bage mîinile în buzunarele cetăţenilor, pentru a salva sistemul financiar bancar!

Cum moneda euro a rezistat crizei profunde din anii 2011-2012, imigraţia este pe cale să devină vinovatul de serviciu pentru relele Uniunii Europene. Şi o carte bună în mîinile premierului Cameron în negocierile sale cu Uniunea Europeană. 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Muzica - tanara cu casti pe urechi FOTO Shutterstock
Neurochirurg: Închideţi ştirile negative, deschideţi muzica şi veţi fi fericiţi
Închideţi ştirile care sunt negative, închideţi tot ce influenţează negativ sistemul nervos, deschideţi muzica pe toate canalele şi veţi fi fericiţi' - este îndemnul neurochirurgului Alexandru Vlad Ciurea, care spune că muzica ne influenţează total, face parte din fiinţa noastră.
burkina faso FOTO EPA
Franța condamnă atacul asupra ambasadei sale din Burkina Faso
Ministerul de Externe francez a cerut autorităților locale să asigure protecția diplomaților în conformitate cu legile internaționale.
reparatii complexe la podul peste bratul borcea FOTO Facebook DRDP Constanta jpg
Lucrări ample de reparații la podul peste brațul Borcea. Până când sunt instituite restricții de trafic
Acțiune amplă în weekend la Podul peste Brațul Borcea pe calea 2, sensul de mers Constanța-București. Conform Direcției de Drumuri și Poduri (DRDP) Constanța, a fost decopertată suprastructura metalică a podului.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.