Guvern politic, eşec plenar

Publicat în Dilema Veche nr. 656 din 15-21 septembrie 2016
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Atunci cînd președintele Iohannis vorbește despre necesitatea unui guvern politic după alegeri, putem să remarcăm două lucruri. Primul dintre ele este că președintele are dreptate. E obligatoriu ca după alegeri guvernul să nu arate ca actualul cabinet din punct de vedere al sprijinului politic. Emiterea de facturi fără adresă trebuie să înceteze înainte ca România să devină un caz special de iliberalism care fentează pînă și democrația electorală. A doua constatare pe care o putem face e că asistăm, în pregătirea alegerilor parlamentare, la un eșec semnificativ al strategiei politice a actualului președinte.

Klaus Iohannis și-a exprimat speranța că partidele vor profita de pauza meciului Putere – Opoziție pentru a se reforma. Nu s-a întîmplat deloc asta, iar actorii principali sînt neschimbați față de acum un an de zile, cînd cabinetul Cioloș nu era încă instalat. Dacă facem abstracție de cîteva figuri dispărute prin săli de judecată, aproape toată lumea și-a păstrat locurile și așteaptă febril finalul experimentului tehnocrat.

Sigur că Victor Ponta nu mai este președinte al PSD, dar asta n-are nici o legătură cu speranțele publice ale șefului statului. Schimbarea unui lider de partid nu înseamnă obligatoriu și schimbarea valorilor și comportamentului respectivei întreprinderi. În treacăt fie spus, Ponta este aproape la fel de influent și probabil mai bine situat în sondaje decît atunci cînd era premier. Cît despre pesedismul de mîna a doua practicat de noul PNL, ăsta e un subiect la care voi reveni, probabil, săptămînile următoare.

În fapt, această perioadă de tranziție nu a făcut decît să adîncească tranșeele vechiului sistem politic, să îl imunizeze și, eventual, să îl mai scuture de cîteva rețineri. Experiența tehnocrată se va fi încheiat în termeni ambigui, iar întoarcerea la nereformatele PNL și PSD (USL, dacă vreți) devine cumva firească. Iar șeful statului este, în bună măsură, responsabil.

Presiunea pentru reformarea clasei politice (de la legi electorale pînă la valori care justifică acțiunea) a fost la îndemîna sa. Nu s-a folosit de ea. Nici pe de departe. Din contra, președintele României a preferat să plutească pe un dubios val de complicitate și inexplicabilă autosuficiență, asemeni unui monarh preocupat mai degrabă de picturile de pe pereții palatului între care speră că istoria va regăsi și un portret de-al său.

Atunci cînd, după demisia cabinetului Ponta (în condiții încă neclare), președintele României a ales un guvern de tranziție în locul alegerilor, dl Iohannis a încercat probabil să își protejeze cîțiva apropiați de prin PNL care nu dădeau semne că vor sau pot să facă față fie și unui PSD aflat în retragere. Nu e greu de bănuit și un calcul care ar fi putut viza diverse rețele de influență mai puțin transparente decît un partid. Însă orice calcul ar fi făcut președintele, rezultatul e negativ. Klaus Iohannis n-a făcut decît să compromită ideea că sistemul politic românesc va face un salt calitativ semnificativ. În fapt, ce a obținut președintele este o fortificare a PSD, o consacrare a slăbiciunii structurale a PNL, dublate de o deschidere a porților pentru discursul izolaționist și antioccidental. Accidentul care este USR e mult prea recent și netestat ca să poată fi deocamdată așezat în vreo taxonomie politică.

Altfel spus, prestigiul și greutatea funcției prezidențiale au funcționat în acest an de zile pentru întărirea statu quo-ului anterior schimbării de guvern. Cele mai multe rețele de influență politico-mediatică rămîn neatinse, interesele economice la limita legalității au fost doar marginal afectate, iar depresia publicului tinde să ia forme nu tocmai democratice. În paralel, sub privirea blîndă a președintelui, am putut observa o vînzoleală nefirească și stînjenitoare în zona serviciilor secrete, care, în absența unui real control civil, ni se dezvăluie în deplinul lor ridicol.

Sigur, președintele poate replica oricînd că atribuțiile sale sînt limitate. Însă simbolistica oricărei intervenții publice de pe poziția omului care are cele mai multe voturi în spate nu va fi niciodată suficient de mică încît să nu conteze. Am văzut asta la predecesorul său, ale cărui intervenții au contat chiar și un ultimele zile de mandat cînd statura sa se micșora cu fiecare minut petrecut în funcție. Ar mai fi de spus că imobilismul dlui Ioha­nnis, lipsa sa de entuziasm sau dorință de implicare provoacă victime colaterale inclusiv în rîndul celor de care s-a folosit pentru a cîștiga timp după toamna trecută și pe care azi îi îndeamnă neconvins să intre în partide.

Miniștrii cabinetului Cioloș au de-a face zilele astea cu un potop de acuzații venite din toate părțile și sînt lăsați să se descurce fiecare după posibilități, fără ca șeful statului sau apropiații săi să facă exces de zel în apărarea lor. Din punctul ăsta de vedere, președintele României își exersează calm cinismul. Nu e clar la ce îi folosește. De construit nu poate construi nimic cu el. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.