Grupul Visegrád? Mai bine nu...

Publicat în Dilema Veche nr. 712 din 12-18 octombrie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Surprinz─âtor sau nu, Rom├ónia pare ast─âzi, mai mult ca niciodat─â, mai aproape de grupul de la Visegr├íd. S─â ne amintim: la 15 februarie 1991, ├«n cetatea medieval─â de la Visegr├íd (la nord de Budapesta), liderii Ungariei, Poloniei ╚Öi (pe atunci) Cehoslovaciei semnau un parteneriat menit a scoate cele trei ╚Ť─âri de sub influen╚Ťa sovietic─â ╚Öi a le coordona eforturile ├«n vederea integr─ârii euro-atlantice. Dincolo de aspectul pragmatic, ├«n╚Ťelegerea f─âcea ╚Öi trimiteri istorice importante ÔÇô ╚Öi anume la colaborarea dintre regii Ungariei, Poloniei ╚Öi Boemiei, ├«nc─â din secolul al XIV-lea. Mesajul era c├«t se poate de clar: Europa Central─â revenea acas─â, adic─â ├«n Occident. Rom├ónia a cerut ├«nc─â de la bun ├«nceput s─â fie admis─â ├«n acest format, solicitare refuzat─â din cauza mineriadelor ╚Öi a lipsei de ├«ncredere privind sinceritatea reformelor ╚Öi a orient─ârii euro-atlantiste a Bucure╚Ötiului.

Un lucru e cert: timp de circa dou─â decenii, Grupul Visegr├íd (denumit apoi V4, dup─â separarea Cehiei ╚Öi a Slovaciei) a constituit pentru rom├óni un model ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, un motiv de invidie. ÔÇ×Elevul silitorÔÇť al clasei ex-comuniste ├«╚Öi ├«ndeplinea obiectivele mai repede dec├«t noi: aderarea la NATO ╚Öi la Uniunea European─â, apoi accederea ├«n Spa╚Ťiul Schengen ╚Öi ├«n OECD. ├Än cele din urm─â, aveam s─â ne reg─âsim cu membrii V4, ├«n Alian╚Ťa Nord-Atlantic─â ╚Öi ├«n UE, chiar dac─â decalajele economice, sociale ╚Öi civiliza╚Ťionale, uria╚Öe la ├«nceputul anilor 1990, se mai fac sim╚Ťite ╚Öi azi. Rom├ónia a recuperat mult, ├«ns─â nu totul.

├Äntr-o anumit─â perioad─â, greutatea politic─â a G4 ├«ncepuse s─â scad─â, din moment ce obiectivele majore fuseser─â atinse. La un moment dat, Polonia a ├«ncercat s─â dea grupului o dimensiune mai pronun╚Ťat militar─â ╚Öi strategic─â, dintr-un motiv lesne de ├«n╚Ťeles: amenin╚Ťarea rus─â. ├Äns─â inten╚Ťia polonezilor nu s-a potrivit nici cu felul de a fi al cehilor ╚Öi slovacilor ╚Öi nici cu viziunea ╚Öi interesele ungurilor. P├«n─â la urm─â, cei patru s-au reg─âsit pe o alt─â platform─â, aceea a iliberalismului ╚Öi a euroscepticismului. V4 a ├«ncetat a mai fi o avangard─â a modeniz─ârii, democratiz─ârii ╚Öi occidentaliz─ârii spa╚Ťiului ex-comunist.

Ei bine, iat─â c─â, tocmai acum, Rom├óniei i se face cu ochiul dinspre V4 ╚Öi se pare c─â guvernul ei nu e chiar dezinteresat de aceste avansuri. Chiar dac─â a negat c─â ar fi vorba despre o aderare, ministrul de Externe Teodor Mele╚Öcanu se ar─âta, s─âpt─âm├«na trecut─â, gata pentru o ÔÇ×cooperare mai str├«ns─âÔÇť cu nucleul central-european. Iar premierul ungar Viktor Orb├ín a invitat Bucure╚Ötiul s─â se al─âture ÔÇ×pove╚Ötii de succesÔÇť a V4. Merit─â?

Dou─â argumente pentru apropierea de V4 ar putea fi sus╚Ťinute. Unul este parteneriatul strategic cu Polonia, care face din Bucure╚Öti ╚Öi Var╚Öovia alia╚Ťi privilegia╚Ťi, indiferent de orientarea partidelor care guverneaz─â, vremelnic, ├«n cele dou─â capitale. Un al doilea argument se leag─â de Ungaria. O bun─â rela╚Ťie rom├óno-ungar─â reprezint─â unul dintre st├«lpii stabilit─â╚Ťii regionale. Apropierea Rom├óniei de V4 ar putea ajuta, din acest punct de vedere. S─â vedem ├«ns─â cum st─âm cu pasivul.

├Än acest moment, Rom├ónia a fost chemat─â s─â participe la efortul de refondare a Uniunii Europene ╚Öi are ╚Öansa istoric─â de a participa la acest proces, al─âturi de statele din ÔÇ×nucleul durÔÇť , ├«n primul r├«nd Fran╚Ťa ╚Öi Germania. Dincolo de aspectele economice, aceasta ar ├«nsemna o ancor─â strategic─â de extrem─â importan╚Ť─â. O Rom├ónie integrat─â ├«n noua Uniune European─â, ├«n noul Spa╚Ťiu Schengen ╚Öi ├«n zona euro ar ├«nsemna cu adev─ârat un stat puternic.

Ajut─â apropierea de V4 unui asemenea scop? Mai degrab─â, nu. Mesajele lui Emmanuel Maron, care a vizitat Rom├ónia ╚Öi Bulgaria, ocolind Polonia, ╚Öi cele ale lui Jean-Claude Juncker s├«nt c├«t se poate de clare. O Rom├ónie apropiat─â de statele eurosceptice ╚Öi iliberale ar da un semnal extrem de prost c─âtre statele din ÔÇ×nucleul durÔÇť, de la care a╚Ötept─âm investi╚Ťii, sprijin pentru continuarea politicilor agricol─â ╚Öi de coeziune, sprijin pentru accederea ├«n Schengen ╚Öi ├«n zona euro. Evident c─â o diploma╚Ťie inteligent─â ar putea duce o politic─â de compartimentalizare, astfel ├«nc├«t s─â-╚Öi poat─â urm─âri ╚Öi interesele legate de ÔÇ×nucleul durÔÇť, c├«t ╚Öi pe cele care ╚Ťin de V4. Dar acesta s─â fie scopul?

Nu cumva este vorba, mai cur├«nd, de tenta╚Ťia iliberal─â, tot mai evident─â la guvernul declarat de centru-st├«nga, indiferent c─â s-a numit Grindeanu sau Tudose? Nu cumva este nevoia de sprijin ├«n lupta ├«mpotriva statului de drept? Nu cumva avem de-a face cu o alian╚Ť─â care s─â z─âd─ârniceasc─â orice m─âsur─â punitiv─â din partea Bruxelles-ului, ├«n cazul derapajelor de la normele democratice, astfel ├«nc├«t s─â pun─â ├«n pericol ├«ns─â╚Öi unitatea ╚Öi solidaritatea european─â, spre evidenta satisfac╚Ťie a Kremlinului?

╚śi apoi, este aceasta o politic─â de stat sau ÔÇô a╚Öa cum se vorbe╚Öte prin mediul politic ÔÇô o expresie a interesului particular al ALDE? Paradoxal, acest partid rom├ónesc ce-╚Öi spune liberal, dar de factur─â mai degrab─â socialist-conservatoare, sus╚Ťin─âtor al tuturor m─âsurilor ╚Öi declara╚Ťiilor guvernamentale anti-business sau inspirate de Coali╚Ťia pentru Familie, a ├«mprumutat numele adev─âra╚Ťilor liberali europeni.

Liderul acestora din urm─â, fostul premier belgian Guy Verhofstadt, un adev─ârat liberal, este un adversar ne├«mp─âcat al tuturor guvern─ârilor iliberale din Europa Central─â. ├Änc─â o prob─â a ridicolului ├«n care singuri ne plas─âmÔÇŽ 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?