Greenaccord 2014: Colonia Regal─â San Leucio ÔÇô un socialism avant la lettre (3)

Alexandru-Radu S─éVULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
Greenaccord 2014: Colonia Regal─â San Leucio ÔÇô un socialism avant la lettre (3) jpeg

Sînt multe lucruri interesante la San Leucio, dar pe mine cel mai mult m-a impresionat idealismul unui rege care, în secolul al XVIII-lea, a pus în practică o formă de socialism avant la lettre.

San Leucio este o mică subdiviziune administrativă a localităţii Caserta, situată la 35 de km nord de Napoli, în provincia Campania din sudul Italiei.

Povestea ├«ncepe ├«n anul 1750, cu regele Carol (Carlo) al VII-lea al Napoli-ului (ulterior rege al Siciliei, apoi al Spaniei), care ini┼úiaz─â la Caserta construirea unui palat regal menit s─â rivalizeze cu palatul de la Versailles. Nimic deosebit fa┼ú─â de alte mari palate din epoc─â, doar c─â de data aceasta palatul urma s─â fie integrat ├«n bogatele forme naturale ├«nconjur─âtoare, ┼či s─â fie ├«nconjurat de un ora┼č modern. Carlo finalizeaz─â palatul, dar pleac─â s─â domneasc─â ├«n Spania, astfel c─â ├«i revine fiului s─âu Ferdinand (Ferdinando) al IV-lea al Napoli-ului (mai t├«rziu rege al Siciliei, ┼či apoi al celor Dou─â Sicilii), s─â duc─â mai departe reformele tat─âlui.

Ferdinando, ┼či el un monarh luminat, ├«ncepe prin a transforma pavilionul de v├«n─âtoare Belvedere de pe dealul San Leucio din Caserta ├«ntr-o ┼úes─âtorie de m─âtase ├«n care r─âzboaiele de ┼úesut se ├«nvecinau cu apartamentele regale. Ast─âzi aceast─â apropiere pare ciudat─â, dar industria nu trebuie neap─ârat asociat─â cu zgomotul ┼či fumul, for┼úa motrice de la San Leucio fiind apa adus─â printr-un apeduct care mai aprovizioneaz─â chiar ┼či Napoli-ul cu ap─â potabil─â. Manufactura de m─âtase de la San Leucio va beneficia de cea mai modern─â tehnologie ÔÇô Jacquard, nedep─â┼čit─â nici ast─âzi ÔÇô, ┼či va produce ┼úes─âturi renumite ├«n ├«ntreaga lume. Pentru m├«na de lucru calificat─â, regele va construi un mic cartier de locuin┼úe confortabile ÔÇô c─âsu┼úe cu un etaj, ├«mp─âr┼úite ├«n apartamente de dou─â camere ┼či buc─ât─ârie, plus gr─âdin─â. De asemenea, construie┼čte o ┼čcoal─â ┼či locuin┼úe pentru profesori. ├Än anul 1789, Ferdinando legifereaz─â activitatea Coloniei Regale San Leucio ÔÇô stabilind un salariu minim, un orar de munc─â, introduc├«nd un sistem egalitar, ├«n care se putea ├«ns─â promova pe scara social─â, ├«n func┼úie de merit, ├«nfiin┼ú├«nd un sistem de asigur─âri de s─ân─âtate, de asisten┼ú─â social─â pentru orfani, v├«rstnici ┼či v─âduve, elimin├«nd obligativitatea zestrei pentru tinerele fete care voiau s─â se m─ârite (dota urm├«nd a fi oferit─â de c─âtre rege), introduc├«nd ├«nv─â┼ú─âm├«ntul ┼čcolar gratuit ┼či obligatoriu pentru copiii familiilor de muncitori etc.     

De notat c─â acest experiment social(ist) regal napolitan este contemporan cu domniile fanariote din Muntenia ┼či Moldova, ┼či cu R─âscoala lui Horea, Clo┼čca ┼či Cri┼čan ├«n Transilvania. Chiar ┼či simpla anulare a dotei obligatorii reprezenta un mare progres ├«n Europa sf├«r┼čitului de secol al XVIII-lea. Spun asta pentru c─â, ├«n primii mei ani de via┼ú─â, am ├«nv─â┼úat pentru scurt─â vreme limba german─â cu o s─âsoaic─â a c─ârei dram─â ├«n via┼ú─â a reprezentat-o dota. O femeie plin─â de calit─â┼úi ┼či extrem de energic─â, de l├«ng─â Sibiu. ├Ä┼či c├«┼čtiga existen┼úa muncind ca bon─â la diverse familii din Bucure┼čti. M-am ├«ntrebat ├«ntotdeauna de ce nu s-a m─âritat, de ce nu are ┼či ea copiii ei, de ce a trebuit s─â-┼či c├«┼čtige existen┼úa plec├«nd departe de cas─â. Ei bine, pe c├«nd era t├«n─âr─â, a fost cerut─â ├«n c─âs─âtorie de un ofi┼úer de husari. Dar legea ├«i cerea fetei nu numai s─â provin─â dintr-o familie onorabil─â, ci ┼či s─â dispun─â de o dot─â consistent─â, pe care aceasta n-o avea. Dispensa cerut─â de ofi┼úer la Viena, pentru a se c─âs─âtori cu ea f─âr─â dot─â, a fost respins─â. Un fapt banal la ├«nceput de secol XX...

Revenind ├«n Italia, printr-o ironie a sor┼úii, planurile de continuare a originalului experiment de la San Leucio, care prevedeau construirea unui ├«ntreg ora┼č de inspira┼úie socialist utopic─â (ce ar fi trebuit s─â se numeasc─â Ferdinandopolis) s├«nt ├«mpiedicate tocmai de revolu┼úia din 1799, ┼či mai apoi de ocuparea Italiei de c─âtre francezi... De notat drapelul ro┼ču, galben ┼či albastru al Republicii Parthenopeene (care a ├«nlocuit pentru c├«teva luni, ├«n anul 1799, Regatul Napoli-ului). Este un tricolor absolut identic cu cel rom├ónesc, napolitanii republicani inspir├«ndu-se dup─â culorile Fran┼úei (locul de na┼čtere al iluminismului), ┼či ├«nlocuind albul cu galben.

Mo┼čtenirea celor doi regi, Carlo ┼či Ferdinando, va d─âinui ├«ns─â peste secole. Palatul Regal din Caserta, cu apeductul Vanvitelli ┼či complexul San Leucio Belvedere au intrat ├«n anul 1997 ├«n patrimoniul universal UNESCO. Iar tradi┼úia manufacturier─â este perpetuat─â ├«n San Leucio de mici companii de familie, care furnizeaz─â ┼či ast─âzi brocart sau damasc de cea mai bun─â calitate palatelor Quirinale, Chigi, Buckingham sau Casei Albe, dar ┼či industriei cinematografice (pentru mobil─â ┼či costume de epoc─â), precum ┼či unui mare num─âr de clien┼úi mai mici (dar nu mai pu┼úin preten┼úio┼či) din ├«ntreaga lume.

San Leucio are ├«ns─â ┼či o mare tradi┼úie agricol─â ┼či me┼čte┼čug─âreasc─â, p─âstrat─â de multe mici ├«ntreprinderi familiale ÔÇô brut─ârii, patiserii, f─âbricu┼úe de br├«nzeturi, mici crame etc. Dintre specialit─â┼úile de aici, una mi-a atras aten┼úia: caciocavallo (├«n traducere literal─â ÔÇ×br├«nz─â c─âlareÔÇť). Dup─â op─ârirea ca┼čului, pentru maturare, se leag─â buc─â┼úile de br├«nz─â c├«te dou─â, ┼či se at├«rn─â c─âlare de o parte ┼či de alta a unui b─â┼ú orizontal. Acum ┼čtiu de unde vine numele de ca┼čcaval, a c─ârui etimologie mi s-a p─ârut p├«n─â acum nebuloas─â.

┼×i fiindc─â tot s├«ntem la alimenta┼úie, un capitol at├«t de important ├«n cultura italian─â, nu m─â pot opri s─â nu mai adaug ceva. Vizit├«nd Cantina di Solopaca, o mare cram─â unde se proceseaz─â struguri din ├«ntreaga regiune Sannio din Campania, am v─âzut ceva ce n-am mai v─âzut niciunde ÔÇô o pomp─â asem─ân─âtoare cu cele de benzin─â, dar la care se vindea... vin ro┼ču ┼či alb. Cu 80 de cen┼úi litrul. Recunosc, nu l-am testat. Am preferat sticlele cu vin maturat din magazinul de prezentare, care nu erau nici ele mai scumpe de c├«┼úiva euro, rezultat al cererii ┼či ofertei din ┼úara cu cea mai mare produc┼úie de vin din lume. Preferatul meu a fost ro┼čul Aglianico, de┼či nici albele Falanghina, Fiano sau Greco ÔÇô toate vinuri tipice de Campania ÔÇô nu s├«nt chiar de lep─âdat.

Alexandru-Radu S─âvulescu, de forma┼úie geofizician, este eseist ┼či fotograf

Foto: Al.-R.  S─âvulescu

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.