Gestiunea carităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 335 din 15-21 iulie 2010
E drept c─â    jpeg

ÔÇ×Water, blankets, pampersÔÇť (Ap─â, p─âturi, scutece). O replic─â la fel de celebr─â ├«n California ca faimoasa ÔÇ×Hasta la vista, babyÔÇť. Ambele au fost rostite de Arnold Schwarzenegger. Ultima, ├«n calitate de Terminator. Pe prima a rostit-o ca guvernator al celui mai mare ┼či mai bogat stat american, California. Ocazia era mai degrab─â trist─â: zeci de mii de cet─â┼úeni fuseser─â evacua┼úi din calea unuia dintre cele mai devastatoare incendii din istoria statului. Sinistra┼úii fuseser─â caza┼úi ├«n s─âli de sport. ÔÇ×GovernorÔÇť-ul a vizitat centrele respective ┼či, ├«n trei cuvinte, a definit priorit─â┼úile asisten┼úei publice imediate. 

Mi-a venit ├«n minte episodul respectiv acum vreo patru-cinci zile c├«nd, pe yahoo-group-ul unui ONG unde activez, s-a lansat apelul la o ac┼úiune de caritate ├«n folosul victimelor recentelor inunda┼úii din Moldova. Unul dintre colegi a ├«ntrebat ce tip de ac┼úiune s─â ├«ntreprindem. R─âspunsul imediat a fost: str├«ngem bani. ├Än regul─â. Au urmat anun┼úuri de dona┼úii, ├«ntre 100 ┼či 400 de RON. Apoi, o alt─â ├«ntrebare: cum ajung banii no┼čtri la sinistra┼úi? Printr-un ONG serios, a fost r─âspunsul. Personal, am r─âmas un pic pe g├«nduri. Oric├«t de serios ar fi fost ONG-ul respectiv (├«n sensul c─â aveam ├«ncredere, nu ar fi furat din bani), ce ar fi f─âcut cu dona┼úiile? Cump─âra m├«ncare sau haine? Mobil─â, electrocasnice sau materiale de construc┼úii? Am vrut s─â ├«ntreb pe grup, dar mi-a fost ru┼čine. Riscam s─â par un c├«rcota┼č zg├«rcit, un tip meschin care caut─â nod ├«n papur─â oric─ârei ini┼úiative de bun─â-credin┼ú─â. De fapt, prea-u┼čurin┼úa gestului m─â punea pe g├«nduri. Carevas─âzic─â, tot ce a┼č fi avut de f─âcut ar fi fost s─â m─â duc la bancomat, s─â scot 300 de lei ┼či s─â ├«i dau mai departe. Ce s-ar fi ├«nt├«mplat ├«n continuare nu mai era treaba mea, con┼čtiin┼úa cre┼čtineasc─â mi-ar fi fost ├«mp─âcat─â. 

Pe teren, ├«ns─â, nevoile s├«nt mult mai complicate. Oricare dintre primarii satelor inundate poate povesti c─â, ├«n primele 24-48 de ore de la dezastru, urgen┼úele s├«nt doar cele enumerate ├«n trei cuvinte de guvernatorul Californiei: apa, ad─âpostul, copiii. Nu sacii de f─âin─â ┼či m─âlai, nu zah─ârul sau hainele. De-abia dup─â ce apele se retrag ┼či ├«ncepe reconstruc┼úia, structura nevoilor celor sinistra┼úi ├«ncepe s─â se schimbe. Entuziasmul celor care doresc s─â ajute poate afecta chiar firava bun─âstare a celor sinistra┼úi. ├Än toate zonele calamitate ale lumii, c─âile de acces s├«nt f─âcute zob. Pe pu┼úinele drumuri ├«nc─â accesibile, camioanele cu ajutoare ar trebui orientate pe priorit─â┼úi, ├«n func┼úie de nevoile reale ┼či imediate ale comunit─â┼úii respective. Altfel, infrastructura firav─â nu mai face fa┼ú─â, totul se blocheaz─â, iar catastrofa umanitar─â se poate complica. Acest simplu act de gestiune este, ├«ns─â, extrem de complicat. Urm─âream pe unul dintre canalele de ┼čtiri cum un subprefect ├«ncerca s─â fac─â un pic de ordine ├«n haosul dintr-o comun─â inundat─â. Omul era ├«ngrozitor de ├«ncurcat. Singurul drum de acces era blocat de camioane cu ajutoare. Donatorii erau, to┼úi, particulari. Reprezentantul statului nu avea autoritate s─â le spun─â ce s─â fac─â, ce tip de bunuri s─â aduc─â ┼či cui s─â le distribuie. Urmarea: s─âtenii din centru luau tot, cei de pe uli┼úele l─âturalnice nu mai apucau mare lucru. De aici, conflicte. ├Än loc s─â dea o m├«n─â de ajutor armatei ┼či jandarmeriei, localnicii se p─âruiau pe haine, mobil─â, saci de f─âin─â. ├Än acest timp, utilajele necesare (pompe de mare putere, excavatoare etc.) nu aveau cum ajunge la fa┼úa locului. 
 

Fenomenul nu este nicidecum specific rom├ónesc. Se petrece ├«n toate locurile afectate de dezastre naturale, din Italia ├«n China, din California ├«n Haiti. Acesta a fost unul dintre motivele care i-au f─âcut pe doi dintre cei mai boga┼úi oameni ai lumii (Bill Gates ┼či Warren Buffet) s─â decid─â s─â conduc─â ├«n stil corporatist cel mai mare fond de caritate din istorie. Pare-se c─â, ┼či ├«n materie de milostenie, este nevoie de management modern, profesionist. Asta le voi spune colegilor mei de ONG. ├Än loc de un drum sigur ┼či rapid p├«n─â la bancomat, le voi propune o c─âl─âtorie p├«n─â ├«n Moldova, peste vreo dou─â s─âpt─âm├«ni. ┼×tiu. Voi p─ârea meschin. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea European─â la TVR.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.