Geografia dintotdeauna

Publicat în Dilema Veche nr. 982 din 2 – 8 februarie 2023
Comunismul se aplică din nou jpeg

Cît de importantă este legătura dintre geografie și politică, dintre geografie și istorie? Într-o carte intitulată Prizonierii geografiei (publicată în engleză în 2015 și tradusă în românește la Editura Litera în 2022), jurnalistul Tim Marshall încearcă să prezinte în mod   sistematic asemenea legături, la scară planetară. Autorul pare un adevărat encicloped în materie de geopolitică. Trece cu ușurință de la explicarea problemelor europene, americane sau rusești la descifrarea complicatelor relații din zona Orientului Mijlociu sau a celor din Asia de Sud-Est, ajungînd pînă în America Latină și chiar la tot mai dezghețatele dispute din jurul Oceanului Arctic.  

Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist). Totuși, date fiind titlul cărții și ideea ei în sine, e greu să nu te duci cu gîndul și la așa ceva, la un fel de pat al lui Procust geografic, pe care autorul își așază prezentările. Trecînd însă peste această umbră, incursiunile lui în geografia și istoria diverselor regiuni ale globului sînt interesante și captivează. Avînd în vedere amplitudinea cunoștințelor lui Tim Marshall la acest capitol, cred că orice cititor al cărții lui poate descoperi cîte ceva neștiut. 

Mie, de exemplu, mi-a relevat cîteva lucruri care pot părea banale, dar la care nu mă gîndisem niciodată. Deși am crescut cu globul pămîntesc pe birou, nu mi-am dat seama, de pildă, că Munții Himalaya despart practic India de China. E motivul pe care Tim Marshall îl invocă pentru a explica de ce aceste două mari puteri vecine, foarte diferite una de alta, nu au intrat în conflicte armate (cu cîteva excepții minore).  

O altă revelație a fost cea legată de unele din cauzele înapoierii Africii. Autorul atrage atenția că e un continent izolat de restul lumii prin două oceane, la est și vest, și un imens deșert, Sahara, la nord, și că nu are fluvii complet navigabile. De aceea, remarcă el, o perioadă de timp foarte mare, legăturile Africii cu restul lumii au fost ca și inexistente.

Tot de două oceane (la vest și la est) și de un deșert (la sud) sînt separate și Statele Unite de restul lumii. În cazul acesta, însă, distanțarea a dus la apariția celei mai mari puteri globale. Tim Marshall nu pare să sesizeze paradoxul. Ca urmare, aranjamente geografice asemănătoare sînt folosite ca argumente pentru rezultate contrare. De aici reiese însă, din nou, că doar condițiile geografice nu pot explica totul.

Autorul analizează și obsesia istorică a Rusiei pentru un port „cu ape calde” (cartea e scrisă după anexarea Crimeei, dar înainte de invazia din Ucraina de anul trecut) și problemele pe care le creează lipsa de obstacole naturale în Cîmpia Europei de Nord, care se întinde din Franța pînă la Munții Ural. Aici apar, în opinia sa, și cauzele interesului Rusiei pentru Moldova – de fapt, a teritoriului de pînă la arcul carpatic. Autorul observă că marile puteri au întotdeauna viziuni și interese pe termen foarte lung. Pe asemenea durate mari de timp, geografia cea neschimbătoare joacă un rol mai important.  

Tot avînd drept fundal relieful și cursurile de apă, Tim Marshall descrie relațiile politice, economice, tensiunile sau rivalitățile mai noi ori mai vechi dintre India și Pakistan, dintre Irak și Iran, dintre Japonia și Coreea de Sud sau dintre Argentina și Brazilia. Autorul teoretizează și diferențele dintre Franța și Spania, dintre Germania și Franța sau dintre Insulele Britanice și restul Europei de Vest. Explică dezvoltarea istorică a Europei și pe baza faptului că în interiorul ei au existat lungi fluvii navigabile (Rinul și Dunărea), iar coastele maritime formează multe porturi naturale cu ape adînci, propice navigației și comerțului. 

De ce Libia e pe cale să se destrame după căderea regimului Gaddafi e iarăși, după cum spune Tim Marshall, o poveste cu rădăcini geografice și istorice. După părerea sa, una dintre cele mai neinspirate politici din istoria nu prea îndepărtată, cu consecințe dezastruoase și în prezent, a fost aceea prin care statele colonialiste, în frunte cu britanicii, au trasat granițe artificiale, cu linia pe hartă, fără a ține seama de specificul local, etnic și geografic. 

Sînt multe de descoperit și de învățat din acest tur de forță geopolitic al jurnalistului britanic. Printre altele sînt interesante și cazurile în care, prin dezvoltarea tehnologiei, a căilor de transport și a comunicațiilor sau pur și simplu prin turnarea de beton, condițiile geografice au putut fi depășite. Un exemplu e linia ferată construită de China pînă la Lhasa, în inima Tibetului, printr-o zonă considerată dintotdeauna ca inaccesibilă. O construcție care a schimbat neașteptat realități economice, demografice și politice. 

Chiar dacă autorul nu intră în asemenea detalii pentru România, o concluzie de-a dreptul comună, dar importantă, care se poate trage din toată această poveste globală ar fi că e cazul să se termine mai repede autostrăzile care traversează munții, legînd cele trei provincii istorice. Amînarea nu face decît să întîrzie dezvoltarea și unitatea politico-economică. Nu poate fi vorba de vreo comparație cu China, dar nici Carpații nu se compară cu munții din Tibet. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.