Garanția faptului că putem să visăm

Publicat în Dilema Veche nr. 937 din 24 – 30 martie 2022
FILIT – Iași 2021 jpeg

O știre despre o declarație a unui primar dintr-un oraș din Rusia mi-a atras atenția astăzi, mai ales că am avut în această perioadă o nouă sesiune de formare pentru profesori privind infuzarea curriculumului cu elemente de educație media. Cum se știe, în Rusia au fost interzise rețelele de socializare occidentale, Facebook, Instagram, Twitter, oarecum simultan cu decizia trustului care le deține de a se retrage din această țară. Dar cele două decizii sînt cu substrat diferit, avînd, în mod evident, mesaje diferite. Pe acest fond, o serie de influencer-i care aveau canale pe aceste rețele, urmărite de sute de mii sau de milioane de fani, au intrat în faliment, ca să spun așa, manifestîndu-și tristețea, plîngîndu-și, cum au mărturisit ei, munca de atîția ani risipită. Ei bine, primarul în cauză îi învită pe acești bloggeri „să își bage mințile în cap” și să se prezinte la „muncă cinstită”, precizînd că le oferă posturi de muncitori „la cositorie și la curățătorie, la amenajări peisagistice”.

Comentariile la această știre au fost, în proporție covîrșitoare, în aceeași notă. Spicuiesc: „Cît mă bucur pentru acești ratați ai societății... e valabil și pentru cei din România...”, „Noi să fim prevăzători, hai să îi trimitem de-acum la muncă!”, „Ar fi ideală în România! Dispar toți ordinarii!”, „Ar trebui să vadă cum se produce banul pe care-l primesc”, „N-am înțeles niciodată ce sens au acești penibili”.

Acum, desigur, privit dintr-o parte, se poate înțelege reacția acestor comentatori. Bloggerii aceștia, cu sute de mii și milioane de urmăritori, sînt niște răsfățați ai sorții, cîștigă bani de pe urma unei prestații relaxate online, etalîndu-și poate frumusețea, poate opulența, poate mușchii, poate viața aventuroasă etc. Nu muncesc, în sensul clasic al termenului, nu merg la un job cu pontaj, nu dau la sapă sau la coasă pentru a cîștiga un ban care e insuficient pentru o viață luxoasă. Cei care merg la astfel de job-uri pot avea astfel de reacții de frustrare.

Dar mai există și un alt unghi din care poate fi privită chestiunea. În primul rînd, statutul de influencer-i pe care îl au aceștia este dat de masa care îi urmărește, îi susține, le dă like-uri. Adică de oamenii care nu sînt ca ei, dar le place că ei există, pentru că reprezintă un fel de etaloane ale unor vieți rîvnite. Nimic nou sub soare. Dintre milioanele de urmăritori, probabil mai puțin de un procent vor ajunge să aibă o viață asemănătoare, dar oamenii au nevoie de povești cu care să se hrănească, de povești frumoase, strălucitoare, optimiste. În aceeași ordine de idei, nu ne naștem toți cu o frumusețe care să ne avantajeze pentru o expunere profitabilă, nu ne naștem toți cu averi sau cu talente excepționale care să ne permită expunerea lor într-o manieră care să provoace admirație și dorință. Poate unii dintre ei au comportamente care nu ne plac, poate unii dintre ei mint sau promovează idei cu care nu toți sîntem de acord, poate unii au averi cîștigate prin mijloace necinstite. Dar cu toate acestea, existența lor în spațiul public și profitabilitatea datorată popularității lor sînt un rezultat al admirației pe care o parte a societății le-o poartă.

Cînd facem formarea cu profesorii pe probleme de infuzare a elementelor de educație media, una dintre temele abordate este cea a libertății de exprimare. Pornim de la Declarația universală a drepturilor omului, al cărei articol 19 precizează că „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspîndi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”. Ne referim, apoi, la Convenția europeană a drepturilor omului, care în articolul 10 menționează că „Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere”. De asemenea, luăm în discuție Constituția României, al cărei articol 30 subliniază, în primele două alineate, că 1) libertatea de exprimare a gîndurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sînt inviolabile, respectiv că 2) cenzura de orice fel este interzisă.

Mă întorc la influencer-ii aceștia, chemați și trimiși la muncă adevărată. Veninul, frustrarea, ura îndreptată împotriva lor, pentru că sînt niște privilegiați, sînt semne ale neînțelegerii libertății. Cei care vituperează împotriva lor sînt cei care și-ar dori să fie în locul lor, dar nu sînt, și ca atare ar prefera să îi aducă pe aceștia la nivelul lor. Dar libertatea nu este despre egalitate. Libertatea este despre dreptul de a fi tu însuți și de a te dezvolta la potențialul tău maxim. Indiferent că sîntem de acord sau nu cu stilul de viață sau cu ideile pe care le propagă acești influencer-i, faptul că ei există garantează faptul că și noi putem să nu fim de acord cu ei. Faptul că putem comenta la adresa lor este egal cu faptul că ei pot să cîștige de pe urma popularității prezenței lor libere pe rețele sociale.

Cînd dispare libertatea lor de a fi niște prezențe invidiate, de a fi admirați sau de a fi disprețuiți, dispare și libertatea noastră, a celor ce nu sîntem asemeni lor, de a putea să nu fim de acord cu ei.

De ce avem nevoie, așadar, de educație media? Pentru a înțelege că oamenii aceștia, care comentează cu satisfacție și cu ură, sînt și ei măsura libertății noastre. Și că atîta timp cît există răsfățații ceilalți, care cîștigă de pe urma unor imagini personale și a unor mesaje pe care le transmit prin blog-urile lor, avem și noi libertatea de a-i urmări sau nu. Avem, de fapt, libertate. Să ne bucurăm, deci, că există Loredana Groza, Dana Budeanu, Selly, Delia, Smiley și care or mai fi. Ei, care aparent cîștigă fără să muncească în sensul clasic, sînt garanția că trăim într-o societate în care putem să-i admirăm sau să-i criticăm, noi, cei care mergem la pontaj, înainte de culcare. Sînt garanția faptului că putem să visăm.         

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.