Frustrări individuale și naționale

Publicat în Dilema Veche nr. 974 din 8 decembrie – 14 decembrie 2022
Comunismul se aplică din nou jpeg

În urmă cu niște ani, Henry Kissinger a fost întrebat la București de un jurnalist dacă are ceva de recomandat românilor în privința votului (era chiar în preajma unor alegeri). El a răspuns, din perspectiva incontestabilei sale experiențe politice, că întotdeauna votanții ar trebui să evite să aleagă un candidat frustrat, un individ pe care-l percep ca avînd unele frustrări.

Pe cît de banală pare recomandarea, pe atît e de fundamentală, totuși. O idee simplă, a cărei repetare se dovedește mereu importantă și necesară. Altfel spus, toate celelalte defecte posibile ale cuiva care vrea să acceadă la putere n-ar fi la fel de grave. Corupția sau incompetența unui astfel de personaj nu sînt atît de periculoase pe cît poate fi un sentiment de frustrare instalat în structura sa mentală. Necazul e că nu întotdeauna frustratul aflat în drum spre vîrful puterii e recunoscut de populație. Această caracteristică a candidatului nu e neapărat vizibilă, mai ales pentru marea masă, iar alteori ea devine evidentă abia după ce omul ajunge la putere.  

Poate că exemplul cel mai clasic ar fi al lui Hitler, mititelul caporal frustrat de tot ce au pățit el și țara sa în Primul Război Mondial.

În zilele noastre e limpede că frustrarea individuală și cea națională creează noi monștri. Putin a trebuit să accepte, cu neputință și probabil cu mare supărare, atît destrămarea URSS, cît și consecințele acesteia pe plan personal, adică o curmare a carierei sale în KGB. Ajuns apoi în fruntea țării, nu a reușit să se echilibreze, ci a continuat să dea curs sentimentelor negative de revanșă, în funcție de care pare să-și fi construit întreaga politică. 

La începutul războiului din Ucraina, rugat să facă o evaluare psihologică a lui Putin, șeful CIA William Burns a spus că acesta „a fiert într-o combinație explozibilă de lamentare și ambiție timp de mulți ani”. Recentele eșecuri de pe front nu au făcut decît să-i crească frustrările. Diferența dintre realitate și ceea ce crede (ceea ce a fost învățat să creadă) despre țara sa și despre el însuși dă cu minus. Apare o lipsă, ceva de care el consideră că într-un fel sau altul a fost frustrat (ca să folosim accepțiunea de bază a acestui cuvînt). Sentimentul de frustrare (de natură național-istorică), asociat cu un orgoliu exagerat, poate crea adevărate bombe politice. Dar frustrările individuale ar fi poate inofensive dacă nu și-ar găsi rezonanța în germeni colectivi care pot fi cultivați. Prin propagandă, Putin a reușit se reinstaureze dominanța acestui gen de sentimente și în rîndul populației.  

Un alt exemplu se găsește în Ungaria de astăzi, unde frustrările populare legate de istorie sînt speculate politic. Jurnalistul și scriitorul austriac, născut în Ungaria, Paul Lendvai descrie, în Ungaria lui Orbán (Editura Polirom, 2017), felul în care liderul maghiar a reușit să folosească, în favoarea lui și a echipei sale, temerile istorice ale populației. Asta chiar dacă despre Orbán însuși nu putem spune neapărat că ar fi fost un tînăr frustrat, în ciuda faptului că era indisciplinat și cu un comportament „grosolan” în tinerețe – cum el însuși a mărturisit la un moment dat. (Lendvai pomenește însă importanța greu de eludat în politică a complexelor de inferioritate și a resentimentelor personale, pe care trebuie să le fi resimțit la începutul carierei mai toți membrii FIDESZ din conducerea de azi a țării, pe vremea relațiilor lor cu liber-democrații din SZDSZ, dat fiind faptul că majoritatea celor din FIDESZ proveneau din zone rurale, fiind „intelectuali din prima generație” – ca și Viktor Orbán, de altfel.) 

Lendvai scrie că, urmare a vicisitudinilor istoriei, încă de la întemeierea țării, din anul 896, în Ungaria „factorii determinanți au rămas complexele de anxietate referitoare la moartea lentă a unei mici națiuni și singurătatea unei limbi unice în Bazinul Carpatic”. Nu mai vorbim de efectele Tratatului de la Trianon. Autorul mai atrage atenția și că „aceste referiri la istoria maghiară trebuie luate întotdeauna în considerare atunci cînd vrem să analizăm strategia și tehnica lui Orbán și a echipei sale în marile dispute cu Comisia Europeană, Consiliul Europei, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană”. Austria, în schimb, centru al unui fost mare imperiu european, împărțit la un moment dat chiar cu vecina sa Ungaria, nu pare să se împiedice de trecut, să aibă frustrări și complexe de natură istorică. Nu a rămas o țară cantonată în iluziile trecutului și temătoare față de viitor. Spre deosebire de Ungaria, pare să fi reușit o îmbinare mai fericită între sentimentul patriotic și pragmatismul liberal. (Sperăm ca, în virtutea viziunii sale mai deschise, să nu împiedice nici intrarea noastră în Spațiul Schengen.) 

În România, din fericire, nu avem frustrări legate de trecutul îndepărtat. Nici la mai apropiata Românie Mare nu mai visăm în proporție de masă. Sînt unii care mai au nostalgia comunismului, dar nu se poate spune că e cineva chiar frustrat de dispariția lui. Există însă oricînd pericolul de a vota vreun resentimentar care să-i contamineze pe mulți dintre noi cu problemele lui personale.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.