Franţa-Italia: „scene de menaj“ nefaste pentru Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Încerc să găsesc în diferite limbi europene un echivalent al expresiei „i s-a urît omului cu binele“. Deocamdată nu am mare succes… Înţelepciunea populară românească a captat, poate, în acest oftat metafizic, ceva ce nu reuşesc să explice nici istoricii, nici sociologii, nici filozofii… Şi anume faptul că, din cînd în cînd, oamenii sînt cuprinşi de o isterie misterioasă, autodestructivă, chiar în momente cînd o duc, de fapt, cel mai bine.

Europenii traversează în prezent o astfel de perioadă de orbire, şi nu este pentru prima dată. În 1914 ei au decis să se războiască unii cu alţii după o perioadă de pace fără precedent, care durase 40 de ani, şi pe care ei înşişi o numiseră la Belle Époque. Acum fac tot posibilul ca să demoleze ceea ce a fost une belle époque în materie de construcţie europeană.

Brexit-ul este o exemplificare atît a expresiei româneşti „i s-a urît omului cu binele“, cît şi a proverbului englez Hope for the best and prepare for the worst (Speră în mai bine, dar fii pregătit pentru mai rău).

Am găsit, în cercetările mele legate de înţelepciunea limbilor, şi un proverb francez demn de toată atenţia: Rien n’est plus périlleux que de quitter le bien pour le mieux (Nimic nu este mai periculos decît să părăseşti binele pentru mai bine). Diverse variante ale acestei reflecţii pot fi întîlnite în Europa (cum ar fi un proverb danez care spune cam aşa: ceea ce nu poţi transforma în mai bine nu transforma în mai rău). Este uimitor cîtă inteligenţă colectivă se adună în limbă, dovadă că mai toate popoarele au trăit experienţe nefaste din care limba a încercat să tragă concluziile de rigoare (dar nu şi omul).

Ce bine ar fi dacă, înainte de a comite lucruri ireparabile, înainte de a se lăsa manipulaţi sau isterizaţi de diverşi guru, europenii ar face un sejur filozofic în propriile lor limbi, ca să le asculte avertismentele. Spun acest lucru întrucît în Europa se multiplică tot felul de tentative de „divorţ“. Britanicii au „divorţat“ prin referendum pentru a intra într-un tunel din care deocamdată nu ştiu cum vor ieşi. Catalanii vor să „divorţeze“ de Spania deşi în materie de libertăţi şi de calitate a vieţii sînt de invidiat în cel puţin 170 dintre cele 200 de ţări de pe glob. În Belgia, walonii (francofoni) şi flamanzii sînt de multă vreme în „proces“ de răcire şi numai statutul special al oraşului Bruxelles (enclavă francofonă în zonă flamandă) împiedică (sau întîrzie) separarea administrativă.

Francezii şi germanii sînt mai prudenţi şi pot fi daţi ca un exemplu reuşit de „mariaj“ din interes. Chiar dacă la nivel afectiv relaţia lor nu este profundă, în contextul construcţiei europene au ştiut să formeze un cuplu relativ stabil. Iar la începutul acestui an au avut înţelepciunea de a semna un nou tratat destinat să ducă la o mai mare integrare în materie de economie, de norme juridice, de practici culturale…

Stupefiantă este însă „răceala“ intervenită de o vreme între Franţa şi Italia, două ţări latine, vecine, cu multe afinităţi, care s-au influenţat reciproc şi care, fiecare în felul ei, şi-a pus marca asupra Europei. Totul a început după venirea la putere, la Roma, a ceea ce presa franceză numeşte o coaliţie rară în istoria recentă a Europei, formată din populişti de stînga şi populişti de dreapta. Franţa a contat întotdeauna pe Italia în politica sa europeană, dar noua configuraţie a executivului italian nu i-a convenit preşedintelui francez Emmanuel Macron întrucît i-a frînat elanul în privinţa relansării construcţiei comunitare. El a şi afirmat-o în mai multe rînduri, uneori folosind expresii prea dure pe care liderii de la Roma, Matteo Salvini şi Luigi Di Maio, nu le-au putut digera. La un moment dat, explicînd faptul că populismul este o primejdie pentru Europa, Emmanuel Macron a calificat acest curent politic drept o formă de „lepră“.

Un duel verbal s-a instalat ulterior între cele două capitale, iar mişcarea „vestelor galbene“ din Franţa a intervenit ca o mană cerească pentru liderii italieni. Fapt fără precedent în ultimii 70 de ani în istoria celor două ţări, Franţa şi-a chemat pentru consultări ambasadorul de la Roma după ce Luigi Di Maio a efectuat o vizită la Paris, unde a stat de vorbă şi s-a fotografiat cu lideri ai „vestelor galbene“. „Vîntul schimbării a trecut Alpii“, a declarat şeful mişcării populiste de stînga Cinci Stele în contextul discuţiei sale cu „vestele galbene“ franceze, ceea ce pentru Paris echivalează cu o interferenţă în afacerile interne ale Franţei.

Matteo Salvini, ministru de Interne şi lider al populiştilor de dreapta, a depăşit şi el limitele declarînd: „Sper că francezii se vor debarasa de preşedintele lor care nu este bun“.

Aceste scene „de menaj“ fraco-italian sînt un exemplu deplorabil pentru Europa, cu atît mai mult cu cît cele două ţări fac parte din clubul restrîns al celor care au pus bazele construcţiei europene. Un politolog francez, Dominique Moïsi, explică într-un articol că relaţiile dintre francezi şi italieni au fost întotdeauna de ordin „emoţional“ şi că italienii sînt deseori iritaţi de un anume „aer de superioritate“ afişat de francezi. Iar faptul că în ultimii ani, pe fondul crizei migratorii, italienii s-au simţit singuri în Europa şi abandonaţi (chiar şi de către aliaţii lor tradiţionali, francezii) a amplificat cantitatea de electricitate negativă din atmosferă.

Important ar fi acum ca Parisul şi Roma să-şi normalizeze dialogul fără să se întrebe „Cine a început primul?“. Pentru că în acest caz cearta, cum se întîmplă în cazul multor cupluri, riscă să dureze o eternitate.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Reprezentanți ai partidului AUR și simpatizanți ai acestora și ai candidatului independent Călin Georgescu participă la o acțiune de protest cu titlul „Miting pentru democrație“ în București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Marea împăcare din societatea românească. Psiholog: „N-ai cum să n-o iei personal, pentru că este personal” INTERVIU
Alegeri care au potențialul de a schimba societatea, precum cele prezidențiale care au avut loc în România, te vor afecta personal, iar polarizarea societății este normală și o vedem peste tot, spune psihologul Simona Ștefan. Cu toate acestea, există o modalitate de a evita certurile și violența.
Elon Musk, Shutterstock jpg
Ruptură majoră la Washington. Elon Musk a anunțat că își părăsește rolul din administrația Trump
Elon Musk a anunțat pe rețelele sociale că își încheie rolul în administrația Trump, o plecare pe care Casa Albă a confirmat-o miercuri seară ca fiind „în curs”, scrie The Guardian.
gica hagi sportpictures jpeg
Capăt de drum pentru Gică Hagi la Farul? Un apropiat recunoaște că „Regele” a obosit
Gică Hagi are 60 de ani și a refuzat în mai multe rânduri să plece în străinătate, pentru a nu tulbura situația de la Farul Constanța, unde a investit material și s-a implicat sufletește.
copil autist batut
Refuzul educației în numele Bibliei. Copii ținuți închiși, departe de școală, de propriul părinte
Curtea de Apel Alba-Iulia a decis zilele trecute reluarea unui proces în care un bărbat a fost condamnat inițial la 5 ani de închisoare pentru că i-a interzis copilului său cel mare să meargă la școală, motivând că sistemul educațional din România nu respectă principiile biblice.
top alimente care ajuta sa slabesti jpg
Alimentul care ar putea deveni o raritate în 2025: „Nu am văzut așa ceva în 50 de ani”
Anul 2025 marchează una dintre cele mai grele lovituri pentru apicultura românească din ultimele decenii. Din cauza condițiilor meteorologice extreme, mierea de salcâm — recunoscută drept una dintre cele mai pure și apreciate tipuri de miere — a devenit, practic, inexistentă.
Adolf Hitler shutterstock 252139258 jpg
Cum arăta bolidul de lux preferat al lui Hitler. Mareșalul Antonescu mai avea o mașina identică
O bună parte a celor mai faimoase mărci de autoturisme din Europa s-au dezvoltat cu sprijinul Partidului Nazist. Hitler era pasionat de mașini și investea sume uriașe în automobile performante, dar și în prototipuri. Pentru producerea acestora a fost folosită și munca prizonierilor din lagăre.
GOTLAND2 jpg
Statele Unite își întăresc prezența în nordul Europei, în contextul amenințării ruse. Insula suedeza Gotland, piesă-cheie în noua strategie NATO
În zori, pe insula suedeză Gotland, la doar 300 de kilometri de exclava rusă Kaliningrad, un pluton de pușcași marini americani a executat recent o simulare de atac cu rachete, trimițând proiectile inerte în apele Mării Baltice.
Podul peste Some;, din Satu Mare  Foto Primăria municipiului Satu Mare Facebook (14) jpg
Cel mai spectaculos pod din nord-vestul României, finalizat la Satu Mare. Ce nume poartă podul hobanat
Cel mai spectaculos pod rutier construit în ultimii ani în nord-vestul României va fi inaugurat la Satu Mare. Podul hobanat construit peste râul Someș are o lungime de aproape 400 de metri și a fost finalizat după patru ani de lucrări.
Cluj Napoca, foto Shutterstock jpg
Oraș din România, pe harta turistică a Europei. E o destinație din ce în ce mai populară, mai ales în rândul vecinilor europeni
Clujul se afirmă tot mai puternic ca o destinație turistică de top în România și în Europa Centrală, atrăgând un număr în creștere de vizitatori din țară, dar mai ales din străinătate.