Fonduri pentru cadouri

Publicat în Dilema Veche nr. 358 din 23 - 29 decembrie 2010
Fonduri pentru cadouri jpeg

Acum c├«┼úiva ani, fiind mereu nehot─âr├«t ce cadou ar trebui s─â-i cump─âr so┼úiei (de Cr─âciun, de Ziua ei, de 8 Martie), am ├«ntrebat-o pe ┼čleau: ÔÇ×Cucoan─â, ce e acela cadou pentru tine, ce ┼úi-ai dori?ÔÇť. Drept urmare, mi-a dat defini┼úia cadoului potrivit: ÔÇ×Ceva ce mi-a┼č dori, dar nu mi-a┼č cump─âra eu ├«ns─âmiÔÇť. Cu alte cuvinte, trebuie s─â fie atractiv, dezirabil, dar nu esen┼úial. Dac─â ar avea acest ultim atribut, ┼či l-ar cump─âra singur─â. 

Cam asta ar fi cea mai potrivit─â defini┼úie pentru fondurile structurale (cunoscute ┼či sub numele de fonduri europene). Sun─â bine (ÔÇ×miliarde de euro a┼čteapt─â s─â intre ├«n Rom├óniaÔÇť), le dorim (ÔÇ×de ce mama naibii nu acces─âm mai multe?ÔÇť) ┼či par a face bine economiei. S─âpt─âm├«na trecut─â, Mugur Is─ârescu, Daniel D─âianu ┼či Lucian Croitoru (adic─â trei dintre cei mai str─âluci┼úi economi┼čti europeni) regretau c─â Rom├ónia nu atrage mai mult din ceea ce a negociat c─â poate atrage.  

Recunosc. S├«nt doar un inginer. De aceea, ├«ndr─âznesc s─â polemizez cu numi┼úii economi┼čti. Macroeconomic, au dreptate. S─â intre banii. Cu ei se vor pl─âti salarii, salariile se vor duce pe oarece consum, consumul va cre┼čte produc┼úia ┼či prosperitatea e aproape. ├Ändr─âznesc ├«ns─â a ├«ntreba ├«n ce fel vor veni banii ─â┼čtia, la ce s├«nt buni, s├«nt oare at├«t de dezirabili, nu cumva au o doz─â toxic─â?  

S─â-i lu─âm pe r├«nd. Cam jum─âtate s├«nt destina┼úi agriculturii, pe dou─â direc┼úii: subven┼úiile la hectar ┼či dezvoltarea rural─â. Primele (subven┼úiile) au fost g├«ndite mai mult ca schem─â de ajutor social. Limita inferioar─â de suprafa┼ú─â este de o treime de hectar. La atare exploatare agricol─â, cu suma primit─â pe un an, po┼úi lini┼čtit s─â dai de b─âut la b─âie┼úii din sat c├«te o cinzeac─â. De ziua ta, nu mai des. A┼ča c─â nu te mai obose┼čti s─â faci ├«ncurcat dosarul pe care ┼úi-l cere APIA. Dezvoltarea rural─â merge ┼či ea destul de greu. ├Än afar─â de celebrele pensiuni agroturistice, mare br├«nz─â nu a mai pornit pe aceast─â schem─â de finan┼úare, de┼či, din punct de vedere birocratic, este destul de accesibil─â. De ce nu este interesant─â? Promit c─â voi reveni pe larg ├«ntr-un articol separat.  

Apoi, mai s├«nt fonduri pentru ├«ntreprinz─âtori ┼či pentru autorit─â┼úile locale, pe multe, multe axe, domenii prioritare, programe opera┼úionale. Una peste alta, clien┼úii nu pot fi dec├«t de dou─â feluri: priva┼úi sau publici. Primii s├«nt ├«ntr-o situa┼úie aparent paradoxal─â. Parc─â ┼či-ar dori fondurile (s├«nt bani, nu glum─â!), parc─â nu le-ar lua. O mul┼úime fac proiecte (care cost─â), c├«┼čtig─â finan┼úarea, apoi nu mai semneaz─â contractul. Ce ├«i nemul┼úume┼čte? ├Än primul r├«nd, setul de condi┼úii pentru decontarea cheltuielilor. Mai simplu spus, dac─â ai c├«┼čtigat un proiect european, ri┼čti s─â dai faliment p├«n─â ├«┼úi vin banii investi┼úi, ├«napoi ├«n cont. ├Än plus, condi┼úia esen┼úial─â pentru a c├«┼čtiga proiectul este s─â nu ai o rat─â decent─â a profitului. Adic─â, s─â fii sub limita considerat─â profitabil─â de c─âtre b─ânci. Adic─â, s─â fii o firm─â la limita supravie┼úuirii. Mai adaugi ┼či cheltuielile de cash flow sau de consultan┼ú─â ┼či deja e┼čti sub limita profitului pe pia┼ú─â. Dac─â e┼čti mai bun de at├«t, mecanismul european ├«┼úi indic─â s─â te duci la o banc─â. 

Fondurile europene s├«nt alocate de dragul solidarit─â┼úii, nu al competitivit─â┼úii. De aceea, ele s-ar putea s─â fie chiar toxice ├«n ansamblul deficitului de productivitate care ne separ─â de vestul european. 

Mai r─âm├«n fondurile pe care, tradi┼úional, le cheltuie autorit─â┼úile publice locale pentru mediu, infrastructur─â, training al func┼úionarilor, site-uri de pl─âtit impozite. Unele au ie┼čit bine, altele s-au l─âsat cu scandaluri de malpraxis financiar. Fie vorba ├«ntre noi, din cei cinci J (scheme de finan┼úare) pe care i-a pus la cale DG Regio, numai cel dedicat autorit─â┼úilor locale a avut oarece activitate. Cei pentru micii ├«ntreprinz─âtori, ├«n ├«mpreun─â lucrare cu b─âncile comerciale se ┼úin numai de seminarii ┼či conferin┼úe. Lucrare, ioc. 

Una peste alta, fondurile europene s├«nt exact pe modelul cadoului pentru so┼úia mea: ceva care arat─â bine, dar pe care nu ┼úi l-ai cump─âra din banii t─âi. C├«nd Traian B─âsescu a afirmat c─â epoca Europei sociale trebuie s─â apun─â, rom├ónii nu l-au b─âgat ├«n seam─â. De┼či tare mi se pare c─â a avut dreptate.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea European─â la TVR.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.