Foaie verde de POSDRU

Publicat în Dilema Veche nr. 420 din 1-7 martie 2012
Foaie verde de POSDRU jpeg

- scuzaţi expresia -

O cheamă Coccolina. Sau Carolina. Sau Terentina. Oricum, e cu „ina“ la sfîrşit. Este o femeie harnică, plină de idei. Talentul său în afaceri este mult peste medie. A muncit de mică. Dimineaţă de dimineaţă, fie arşiţă, fie ger, a cărat flori la piaţă. Le lua cît mai ieftin de la producători şi le vindea cît mai scump clienţilor. Multor bucureşteni le-a fost urat să le trăiască franţuzoaica după ce au cumpărat flori de la ea. Încet, încet, i s-a urît să stea la tejghea. A trecut la en-gros. A găsit furnizori noi, de departe. A făcut drumuri pînă la Amsterdam şi pînă la Bangkok. Şi-a făcut contacte, a stabilit legături, a semnat contracte. Cu timpul, florile ei au cam început să domine piaţa. Şi-a aranjat un monopol frumuşel. Aderarea la UE a fost mană cerească. În primul rînd, taxele de import (în unele cazuri, spre 80%) au dispărut de pe petalele florilor europene. Preţul nu s-a micşorat că nu avea cum. Doamna stabilea sumele şi, de aceea, ele nu aveau cum să scadă. Dar şi mai mare folos trage sufix-ina din fondurile europene.

Păi, nu se poate ca florăresele, care reprezintă o breaslă în toată regula, să nu aibă norme de comportament, reguli de calitate în servicii, reglementări pentru un comerţ civilizat, „european“. Aşa că va trece de urgenţă la introducerea în COR (un soi de listă a ocupaţiilor legitime în România) a unor meserii care ţin de flori şi vînzarea lor. De exemplu: florar-comerciant, florar-peisagist, florar-prezentator, florar-importator, florar-bursier, florar-transportator (pe unele le-am inventat eu, altele există în realitate). Apoi, va face o fundaţie. Nu „se“ merită să faci ceva pe POSDRU (scuzaţi expresia) dacă nu ai o fundaţie. Se poate chema Fundaţia Florăreselor Europene din România. Apoi, cu fundaţia făcută, Doamna trece la acţiune. Se duce la CNFPA (Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, o instituţie al cărei sens îmi este greu de înţeles) şi se acreditează ca furnizor de training autorizat. Fără acreditarea de la CNFPA, nu poate merge mai departe. În paralel, se ocupă de „definirea standardelor ocupaţionale pentru meseriile nou introduse în COR“. Adică, de lucruri importante, precum tonul pe care trebuie să urezi de bine „franţuzoaicei“ după ce ai vîndut florile. Se face o programă, un plan de învăţămînt, se stabilesc lectorii. Cam 200 de pagini, le scrie orice consultant bun de pe piaţă.

În acest moment, Doamna Importator Unic de Flori are la îndemînă: meserii în COR, standarde ocupaţionale, acreditare de la CNFPA. Este momentul pasului următor: licenţierea. Altfel spus, oricine vrea să mai vîndă flori trebuie să treacă pe la şcoala de florărese (unde fiul Doamnei este lector principal) şi să obţină Diploma. Asta, însă, nu este suficient. Florile vor fi vîndute musai în chioşcuri standard, „europene“. Cine nu are chioşc „european“ şi Diplomă, nu mai poate vinde. A avut grijă să convingă primari de sector (pînă acum ştiu unul sigur, ceilalţi sînt în lucru) să nu mai dea licenţe de vînzare veneticilor care nu trec pe la şcoală şi care nu au cumpărat chioşc „european“-standardizat. Cum de la cine să-l cumpere? Păi, avem un văr care le face…

Cine să finanţeze şcoala de florari, documentaţia pentru COR şi standarde ocupaţionale, cine să plătească lectorii? Europa… că de-aia e Europa. Să susţină categoriile defavorizate. Care sînt şi discriminate. Adică: femeile, minorităţile sexuale, pauperii, minorităţile etnice cu probleme specifice. Pe această linie, în cazul în care Coccolina, Carolina sau Terentina (sufixul „ina“ e obligatoriu) este femeie şi ţigancă (romă, pentru corecţi politic), şansele de finanţare cresc exponenţial. Dacă şi subiecţii procesului de perfecţionare se înscriu în „şanse egale, cu accent pe minorităţi defavorizate pe criterii de gender sau cultural-etnice“, succesul este ga-ran-tat. Doamna va avea de acum înainte în mînă nu numai importul, ci şi acordarea licenţelor de vînzare a florilor, treptat, în tot Bucureştiul. Pe bani europeni, în pur spirit european, pentru o calitate europeană a serviciilor şi întru reducerea discriminării categoriilor defavorizate, desigur. Doar preţul va creşte. Firesc. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.