Filozoful actualității

Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
Iconofobie jpeg

Întîlnirea, deunăzi, cu Noem Plafon, fost profesor la Filozofie și coleg de generație cu mine, m-a tulburat peste măsură. Știam că trecuse printr-o criză majoră, dar nu-mi închipuisem că lucrurile ar fi putut degenera într-un asemenea hal. Locul întrevederii este, el însuși, suprarealist: lîngă tomberoanele de gunoi, unde eu reciclam, conștiincios, sticlele de plastic. Nu l-am recunoscut, deși l-am observat de la început, cu atenție, scotocind printre resturile de diverse proveniențe. Rufos, bărbos, pletos, părea descins dintr-o peliculă alb-negru veche, dedicată foametei postbelice. Cînd m-a zărit la rîndu-i, a tresărit voios și mi s-a adresat cordial: „Salut, Codrine! Ce faci?… Nu-ți amintești de mutra mea? Ei bine, sînt Noem. Noem Plafon, bătrînul tău amic din vremea facultății!“. Am fost teribil de încurcat. Aflasem, repet, că omul avusese – din ce se spunea – un soi de depresie, însă mă gîndisem că ar putea fi în concediu medical ori la o pensie anticipată. Nici o clipă nu-mi imaginasem că-l voi vedea în postură de… homeless. El a continuat totuși jovial: „Nu te speria de mine, prietene! Mi-am atins, abia acum, punctul maxim al evoluției. Am ajuns să experimentez, finalmente, fericirea. Așa că, te rog, nu te întrista! Dacă ai două minute, îți și povestesc etapele marii mele metamorfoze…“ Nu am reușit să îngaim un răspuns clar, dar am rămas cu ultima sticlă de „Borsec“ în mînă, privind la el. Noem a considerat gestul suficient de elocvent și, prin urmare, și-a început confesiunea...

A spus cu un aer solemn, de vorbitor în amfiteatru: „Dragul meu, mi-am construit, cum știi, o carieră academică strălucită. Am urcat toate treptele universitare posibile și imposibile, bucurîndu-mă de aprecieri și chiar elogii din partea comunității. Ceva mă rodea însă de pe timpul studenției – ratarea prezentului. Devenisem conștient, de tînăr, prin lecturarea platonicienilor și deci prin familiarizarea implicită cu gîndirea lui Socrate, că, de facto, în viețile noastre pămîntești nu există decît prezent, trecutul și viitorul nereprezen-tînd decît niște constructe mentale practic iluzorii: mintea noastră modifică trecutul printr-un influx de subiectivism în substanța lui, proiectîndu-l, în cele din urmă, în pură fantasmagorie, iar viitorului, tot printr-un element de psihologie emoțională, acel – atît de frumos numit de englezi – wishful thinking, îi atribuie dimensiuni malign-ficționale, mitologizîndu-l de-a dreptul. Ca atare, trebuie să acceptăm – realitatea este doar clipa de față, tot ce-i precedă și succedă căpătînd, ab initio, valoarea unui scenariu, cum să zic, literar, frumos poate, însă neadevărat. Mă urmărea chestiunea tenace, aidoma unui blestem. Dezvoltasem sentimentul că tot ceea ce realizam și realizasem ținea, inevitabil, numai de trecut și de viitor. Mereu cărțile, articole, congresele și celelalte se legau de trecut, erau noțiuni abstracte, bifate, precum istoria mică, moartă, într-un registru arhivistic, fie și electronic, iar ele, lucru complet derutant, se născuseră, vai, ca planuri de viitor.“

Noem s-a uitat la mine, pe sub bretonul slinos, cu stupefacție: „Înțelegi, bătrîne? Că, așa-bănuit, mare universitar, mare filozof, mare intelectual, eu de fapt nu existam. Reprezentam o iluzie penibilă, rezultată din împreunarea mortală a trecutului cu viitorul. Opera mea era o farsă, neregăsindu-se, chiar și miniatural, în realitatea prezentului, singura care conta… Apoi am primit lovitura de grație. M-a pus nebunia să-mi deschid cont pe Facebook și – ce să vezi? – primul filmuleț pe care îmi cad ochii e cu pledoaria unui înțelept indian pentru clipa de față. M-a executat direct moșul. Cică noi nu sîntem și nu putem fi fericiți, pentru că trăim în iluzia trecutului și cu speranța deșartă a viitorului. Din asta se nasc dorințe fără șanse de a fi împlinite, care ne încrîncenează și ne smintesc. Pînă aici! mi-am spus. Că sînt o farsă de profesor, puteam accepta, dar că nu voi cunoaște niciodată Nirvana, nicidecum! Aveam dreptul să-mi caut fericirea. El îmi era garantat pînă și de Constituția Statelor Unite ale Americii. Am eliminat așadar trecutul și viitorul din viața mea, raportîndu-mă, exclusiv, la prezent. N-am mai deținut CV-uri pompoase și nu am mai elaborat proiecte grandioase. Am devenit un om liber… Trebuie totuși, confidențial, să-ți mărturisesc și un dezavantaj al filozofiei carpe diem – plictiseala. Fără trecut și viitor, nu prea mai știi cine ești și nu prea mai ai ce să faci. Eu m-am apucat de băut bere și de uitat la TV. Mai întîi am fost dat afară de la Universitate, iar ulterior m-a părăsit familia și am pierdut și casa…“

În continuare, nu am reușit să vorbesc, dar am ieșit din catatonie. Am pus sticla de plastic în tomberonul potrivit și am scos o bancnotă de zece lei pe care i‑am întins-o, stingherit, lui Noem. A primit‑o cu reacție entuziastă: „Oho, bravo, Codrine! Îmi place că nu-ți faci griji pentru ziua de mîine!“.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Ce avere are „Lupul de la Rutieră”. Soția sa, fost viceprimar, conduce afaceri prospere la Râșnov
„Lupul de la Rutieră” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Soția sa a fost viceprimar al orașului Râșnov și conduce afaceri prospere, care le-au permis să cumpere case și terenuri
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.