Ficţiuni politice de vară (1): Ultimul arbore din România

Publicat în Dilema Veche nr. 852 din 6 - 12 august 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

T─âierea ultimei parcele de p─âdure primar─â din Rom├ónia trecu aproape neobservat─â ├«n vara anului 2043. ├Äntreaga pres─â a vechiului continent fu preocupat─â de lucruri infinit mai urgente, ├«n special de noua Federa┼úie a prosperit─â┼úii creat─â de Germania, Polonia, Rusia ┼či Ucraina pe ruinele pr─âbu┼čirii Uniunii Europene.

Totu┼či, cotidianul francez Le Figaro public─â un articol intitulat ÔÇ×Rom├ónii ┼či-au t─âiat ┼či ultimul arboreÔÇŽÔÇŁ Nimeni, ├«ns─â, ├«n Fran┼úa, nu mai acorda aten┼úie evenimentelor din ┼ú─ârile Europei de R─âs─ârit. De zece ani, francezii erau preocupa┼úi exclusiv de consecin┼úele Frexit-ului ┼či de proiectul constituirii unei Uniuni a ┼ú─ârilor din sud ├«n jurul unei Fran┼úe devenite suveran─â ┼či independent─â. Cine s─â acorde deci aten┼úie unei astfel de ┼čtiri, legat─â de desp─âdurirea total─â a Rom├óniei, c├«nd francezii tocmai se obi┼čnuiau s─â foloseasc─â din nou francul, italienii lira, germanii marca ┼či spaniolii peseta?

S─âpt─âm├«nalul Le Courrier International public─â totu┼či un dosar despre consecin┼úele pe care de╚Öertificarea Carpa┼úilor, ├«n Rom├ónia ┼či Ucraina, le-ar putea avea asupra ├«nc─âlzirii atmosferei pe continentul european. Dar nici acest dosar nu avu nici un ecou asupra opiniei publice europene, preocupat─â mai ales de faptul c─â ultimul vaccin creat ├«mpotriva COVID-29 se dovedise ┼či el a fi un e┼čec, la fel ca ┼či toate celelalte din 2021 ├«ncoace.

├Äntre grijile legate de muta┼úiile pe care le ├«nregistra de 23 de ani coronavirusul, reorganizarea geopolitic─â a Europei, retragerea ultimului soldat american de pe continentul european, desfiin┼úarea Alian┼úei Atlantice ┼či semnarea unui acord securitar cu Rusia ┼či cu China, abia dac─â un european dintr-un milion d─âdu aten┼úie acestui fapt divers: c─â Rom├ónia nu mai avea p─âduri.

Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung semnal─â totu┼či c─â distrugerea complet─â a p─âdurilor din Rom├ónia avusese ca efect m─ârirea exponen┼úial─â a num─ârului de zilieri rom├óni ├«n serele ┼či ├«n exploat─ârile agricole din Germania, Spania, Italia ┼či Portugalia. Cu un accent autocritic, autorul articolului aminti ┼či faptul c─â de mai bine de o jum─âtate de secol, ├«n fiecare var─â ┼či ├«n fiecare toamn─â, presa german─â l─âuda remarcabilele calit─â┼úi de culeg─âtori de sparanghel ale rom├ónilor. Absolut to┼úi produc─âtorii germani de c─âp┼čuni, de sparanghel ┼či de ro┼čii erau de acord: nici ucrainenii, nici belaru┼čii, nici srilankezii, nici marocanii nu lucrau at├«t de bine ca rom├ónii.

┼×i presa italian─â, ┼či presa spaniol─â, ┼či presa portughez─â avur─â, ├«n acea var─â a anului 2043, cuvinte de laud─â pentru m├«na de lucru necalificat─â a rom├ónilor, indispensabil─â ├«n Europa  pentru recoltarea fructelor ┼či a legumelor, iar t─âierea ultimului brad din Rom├ónia fu considerat─â o non-┼čtire.

Doar cotidianul britanic The Independent se ├«ntreb─â ├«n paginile sale cum de fusese posibil ca rom├ónii s─â-┼či taie ┼či ultimul arbore ├«n condi┼úiile ├«n care, ├«ncep├«nd din 2024 ┼či p├«n─â ├«n acel an fatidic 2043, se aflaser─â la putere, ├«n mod alternativ, la Bucure┼čti, dou─â partide cu program ecologic: Partidul Social-Democrat Arborele Vie┼úii ┼či Partidul Liberal-Ortodox al P─âdurarilor.  

Postul de Radio Europa Liber─â dedic─â o emisiune evenimentului, pun├«nd accentul pe similitudinea dintre ceea ce se ├«nt├«mplase cu multe secole ├«n urm─â pe Insula Pa┼čtelui ┼či ceea ce i se ├«nt├«mplase, de la c─âderea comunismului ├«ncoace, Rom├óniei. To┼úi exper┼úii s├«nt de acord c─â pr─âbu┼čirea civiliza┼úiei de pe Insula Pa┼čtelui, care a l─âsat ni┼čte uluitori colo┼či din piatr─â cu privirile a┼úintite spre ocean, s-a datorat faptului c─â locuitorii insulei au utilizat arbori pentru deplasarea statuilor. ├Äntr-un mod inexplicabil, ei au continuat s─â ridice statui p├«n─â c├«nd toate p─âdurile de pe insul─â au fost decimate ┼či distruse, moment c├«nd s-a oprit ┼či civiliza┼úia lor, prin anul 1500. Un specialist ar─âta ├«n respectiva emisiune c─â Rom├ónia a p─â┼úit la fel, c─â t─âierea ultimei parcele de p─âdure a ├«nsemnat ie┼čirea rom├ónilor din istorie, doar c─â ei nu au l─âsat ├«n urma lor statui comparabile cu cele de pe Insula Pa┼čtelui.

T─âierea ultimului arbore din Rom├ónia fu eclipsat─â, ca ┼čtire, ┼či de temperaturile extrem de ridicate ├«nregistrate ├«n acel an ├«n Europa, precum ┼či de cre┼čterea f─âr─â precedent a nivelului m─ârii. Dispari┼úia, sub ape, a sute de mii de kilometri de plaje, precum ┼či ruperea digurilor din Olanda fu efectiv evenimentul mediatic al anului. Doar televiziunea rus─â reu┼či s─â trimit─â ├«n Rom├ónia o echip─â de reporteri care asist─â la dobor├«rea ultimului copac ┼či reu┼či s─â filmeze evenimentul. ├Än comentariile sale, realizatoarea reportajului, o t├«n─âr─â semn├«nd cu ini┼úialele L.S., avertiz─â c─â legea t─âcerii (omert├á) ┼či cea a profitului imediat au fost aliajul aflat la originea exploat─ârii p├«n─â la epuizare a p─âdurilor rom├óne┼čti. De la cet─â┼úenii de r├«nd p├«n─â la p─âdurari, de la oamenii politici locali p├«n─â la pre┼čedinte, de la preo┼úi p├«n─â la jurnali┼čti, to┼úi s-au temut s─â denun┼úe pe fa┼ú─â o atrocitate ecologic─â, spunea L.S., care a avut efecte ┼či asupra ├«nc─âlzirii generale a atmosferei. Tot ea a citat, ├«n reportajul ei, date furnizate de organiza┼úia neguvernamental─â britanic─â Global Witness legate de crimele perpetrate ├«n Rom├ónia ├«mpotriva celor care denun┼úau distrugerea p─âdurilor. Dac─â, ├«n anul 2020, Global Witness semnala comiterea ├«n Rom├ónia a dou─â crime de acest tip, ├«n 2042 num─ârul acestor ÔÇ×execu┼úiiÔÇŁ ordonate de diverse grupuri politico-mafiote ├«mpotriva ap─âr─âtorilor p─âdurii se multiplicase cu o sut─â.

Un sigur scriitor rom├ón evoc─â t─âierea ultimului arbore ├«ntr-un poem publicat ├«ntr-o revist─â local─â din nordul ┼ú─ârii. Amenin┼úat c─â i se va rupe m├«na ├«ntruc├«t ├«ndr─âznise s─â atace un subiect tabu, t├«n─ârul scriitor incon┼čtient s-a speriat ┼či a fugit ├«n Germania. ├Äntr-un interviu acordat ulterior Europei Libere, el s-a declarat ÔÇ×┼čocat, dar ├«ncrez─âtorÔÇŁ ├«n viitorul s─âu. Citez din declara┼úiile sale f─âcute sub protec╚Ťia anonimatului: ÔÇ×Pentru moment am din ce tr─âi, m─â ├«ntre┼úin culeg├«nd sparanghel, dar urmez ┼či cursuri intensive de german─â ┼či ├«n cur├«nd sper s─â pot scrie poeme ├«n limba lui GoetheÔÇŁ.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.