Fermierul român laolaltă

Publicat în Dilema Veche nr. 532 din 24-30 aprilie 2014
Fermierul român laolaltă jpeg

Dacă tot m-am apucat să bombăn politica agricolă comună, considerînd că, pe alocuri, nu merge întocmai în direcţia cea mai potrivită fermierului român, nu am pregetat să şi laud, pe ici, pe colo, ceea ce e de lăudat: pînă la urmă, subvenţiile la hectar şi banii pentru dezvoltarea socială a satului nu au stricat. Luate rînd pe rînd, obiectivele afişate de comisarul Cioloş ca piloni ai planului său de reformă comunitară aduc în bătătura producătorului rural român belele, dar şi oarecari oportunităţi. Tare mi-e teamă că el (fermierul, adică) va fi mai degrabă în pericol să nu vadă avantajele şi să tragă, în schimb, din plin, ponoasele. De unde atîta scepticism pe mine? Să mă explic.

Urgenţele agricole europene pe termen scurt şi mediu ar fi (în linii mari): protecţia mediului, producţia bio, încurajarea fermierilor tineri, reducerea graduală a subvenţiei directe pentru suprafeţele foarte mari, sume suplimentare pentru zonele defavorizate, definirea fermierului activ. În plus, statele membre vor avea ceva mai multe atribuţii în dirijarea unor fonduri (între limite bine stabilite) sau în reglementarea unor detalii de normare. Mai precis, Comisia stabileşte un set minim de criterii, iar statele membre sînt libere să adauge „suplimente de reglementare“, în funcţie de interesele locale. Fie vorba între noi, din această „naţionalizare“, fie ea şi relativ limitată, a unor părţi din PAC, eu bănuiesc cît de dificile au fost negocierile purtate cu Parlamentul şi Consiliul.

Parcă nu aş pierde multă vreme plîngînd de mila celor cîţiva latifundiari multimilionari (în euro) care domină piaţa agricolă autohtonă. Cînd propunerile de reformă au fost supuse dezbaterii publice, domniile lor nu au observat. Nu şi-au spus părerea, nu au comentat şi au stat să aştepte de la Guvern reprezentarea intereselor proprii. Pentru ei, Bruxelles-ul pare a fi pe Marte. Niculae, Tărîţă, Porumboiu sau Rădulescu par a nu fi băgat de seamă că plafonarea subvenţiilor directe le va reduce veniturile. Să fie sănătoşi.

La fel de tristă-mi pare situaţiunea celorlalţi: a celor mulţi şi mărunţi, a fermierilor iubiţi de Comisie, adică a proprietarilor de terenuri sub 500 de hectare, apţi să producă bio, eco, tradiţional. E destul de clar că şansa lor este musai asocierea. Unul cîte unul, nu se pot lupta în preţuri sau strategii de marketing, nici cu supermarketurile, nici cu furnizorii de folie, îngrăşămînt, seminţe, tractoare sau irigaţii. Pot avea o şansă doar dacă formează (da, nu voi evita denumirea) Cooperative Agricole de Producţie. Pe care nu prea doresc să le înfiinţeze. Pentru că ideea de cooperativă le trezeşte amintiri neplăcute, pentru că nu au încredere unul în altul, pentru că privesc cu invidie la prosperitatea vecinului, pentru că sînt conservatori, dar, mai ales, pentru că ar trebui să plătească impozite. Aşa se face că lumea asociaţiilor de fermieri din România este populată mai degrabă de personaje pitoreşti, precum Constantin Crăciun din Vrancea (https://www.youtube.com/watch?v=_HEBf4olBPs). Înfiinţarea unor asemenea organizaţii cu ordin de la minister ar fi mai degrabă ridicolă, decît eficientă. Orientarea unor subvenţii cu bonificaţie, prioritar către asociaţiile de fermieri, poate da rezultate numai dacă respectivii trec dincolo de mimarea formală, pe hîrtie, a generoasei idei cooperatiste. 

Pînă atunci, multinaţionalele care procesează laptele sau carnea vor continua să îi ciuruiască, unul cîte unul, pe micii producători individuali. Lipsa unor standarde serioase din definiţia produselor tradiţionale le va permite în continuare corporaţiilor să utilizeze (imoral, nu ilegal) denumirile, pînă la demolarea definitivă a valorii de brand, iar consumatorii vor deveni din ce în ce mai sceptici.

Aducerea laolaltă a micilor producători din România nu poate fi responsabilitatea Comisiei sau a comisarului Cioloş. Fie vorba între noi, nici Guvernul, prin ministerul de resort, nu poate să dea ucaz de cooperativizare. Politicile publice din domeniu au nevoie de fermieri interesaţi, timp şi fonduri. De ultimele se ocupă Bruxelles-ul. Pentru celelalte, cred ca ar fi nevoie de repopularea poienilor lui Iocan, pe oriunde ar fi ele.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Japonia mănâncă mici și sarmale. Românul care le prepară: „Clienții ling farfuria“ VIDEO
În vizită în Japonia, Andreia și Ionuţ, vloggerii de la canalul de YouTube „HaiHui în doi”, au prezentat povestea românului care vinde mici și alte feluri de mâncare tradițională în Țara Soarelui Răsare.
image
Dilema incredibilă a unui român din Spania: „Am aflat că nu sunt tatăl copiilor mei, ce să fac?“
Postarea în care un bărbat a dezvăluit că prietenul său văduv a aflat că ai săi copii, rămași doar în grija sa, nu sunt de fapt ai lui, a devenit virală pe Facebook.
image
File de istorie. S-au plantat curmali, bananieri și palmieri pentru vizita Împăratului Franz Josef FOTO
Un oraș din vestul României a fost între 9 și 12 septembrie 1893 centrul de interes al Imperiului Austro-Ungar. Împăratul Franz Josef şi trei arhiduci au fost așteptați cu mare fast.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.