Faţada politică a „marii moschei“ de la Bucureşti

Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
Ecourile tragediei jpeg

Chestiunea „marii moschei“ din Bucureşti este mai mult de natură politică decît religioasă. Mai întîi de toate, Turcia este de mulţi ani o prezenţă solidă în România, de la investitori de toate mărimile la turism şi relaţii interumane, de la gastronomie şi fotbal la Orhan Pamuk şi telenovele. În pofida unui trecut tumultuos, cele două naţiuni nutresc una faţă de alta o simpatie sinceră. Ba chiar, am putea spune, românii sînt cei mai buni amici ai turcilor dintre naţiunile creştine din Balcani. Minoritatea turcă, atîta cîtă a mai rămas după trecerea Dobrogei în componenţa României independente (1878), şi-a dovedit loialitatea faţă de România, iar în semn de recunoştinţă, între 1910 şi 1913, sub domnia regelui Carol I, statul român a construit marea moschee de la Constanţa.

O altă prezenţă solidă în România – ca şi în alte ţări ale lumii – o constituie Mişcarea Himzet, inspirată de gînditorul Fethullah Gulen, actualmente stabilit în Statele Unite. S-au spus şi s-au scris multe despre această organizaţie şi despre mentorul ei, care promovează o viziune proprie asupra islamului. Unii o văd adaptată modernităţii occidentale, alţii, dimpotrivă, o văd ca pe o nouă formă de îndoctrinare, un fel de Opus Dei musulman. Cert este că există o reţea de şcoli şi universităţi în România sub egida Himzet şi, cu siguranţă, un număr de oameni de afaceri turci stabiliţi în România fac parte din această organizaţie. La fel ca şi în Turcia, unde mişcarea are numeroşi adepţi în rîndul elitelor economico-financiare, administrative sau chiar politice, ba chiar şi printre poliţişti şi magistraţi. Printre altele, Himzet controlează în Turcia influentul ziar

, cel mai mare din ţară, precum şi două posturi TV. 

La începutul ascensiunii politice a lui Recep Tayyip Erdogan, relaţiile lui cu Himzet erau foarte bune – de altfel, o mare parte din ideile Partidului Justiţie şi Dezvoltare (AKP) erau inspirate din doctrina organizaţiei lui Gulen. Cu timpul, relaţiile s-au deteriorat pînă la război. Se spune că înregistrările care dezvăluiau corupţia din jurul lui Erdogan şi a familiei sale, şi care au dus la un imens scandal politic în cursul anului trecut, au fost opera membrilor organizaţiei infiltraţi în structurile de poliţie şi în magistratură. Ca represalii, Erdogan a epurat imediat circa 6000 de magistraţi şi membri ai structurilor de forţă, despre care ştia sau bănuia că fac parte din Himzet. În plus, a trecut procurorii sub control guvernamental direct, stîrnind astfel nervozitatea cancelariilor europene şi blocînd practic orice şansă de înaintare a negocierilor de aderare. În Turcia există astăzi mai multe mandate de arestare emise pe numele lui Gulen. 

La 1 aprilie anul acesta, preşedintele Erdogan a întreprins o vizită în România, una destul de controversată ţinînd cont de faptul că liderul turc nu mai avea prea multe uşi deschise în Occident. O vizită la iniţiativa părţii turce, spun surse diplomatice. Şi care nu putea fi evitată în condiţiile în care avuseseră deja loc două vizite româneşti la Ankara, la nivel de şef de stat. 

Altfel, relaţia dintre premierul Ponta şi preşedintele Erdogan pare a fi una foarte apropiată, iar premierul român nu şi-a ascuns niciodată admiraţia faţă de progresele economice remarcabile ale Turciei lui Erdogan. Şi s-a aflat alături de liderul turc ori de cîte ori a avut ocazia: la inaugurarea metroului de sub Bosfor sau în controversatul episod al deschiderii Jocurilor Europene de la Baku. Interesant este că, potrivit relatărilor din presă, premierul Ponta s-a operat la genunchi la clinica Medipol, unde s-a tratat şi Recep Tayyip Erdogan. Există, de altfel, o relaţie mai veche a lui Erdogan cu liderii social-democraţi români, cimentată însă din vremea lui Adrian Năstase (Erdogan se află la putere din 2002). 

Însă vizita la Bucureşti din aprilie a fost mai curînd o nereuşită. Părţile nu s-au înţeles asupra unui discurs al preşedintelui turc în Parlament – Erdogan nu ar fi fost de acord cu sugestia de a-şi manifesta solidaritatea cu România în contextul crizei din Est. Surse diplomatice susţin că liderul turc i-ar fi cerut preşedintelui român să termine cu reţeaua educaţională de sub egida Himzet. O cerere căreia şeful statului român nu avea cum să-i dea curs. 

Acum, proiectul „marii moschei“ poate fi văzut ca o compensaţie oferită preşedintelui turc, în sensul de a-i oferi totuşi o pistă pe care să poată concura în România cu adversarii săi din Himzet. Rămîne, desigur, de discutat oportunitatea unui asemenea gest, din punct de vedere politic – Erdogan se află oricum pe partea descendentă a carierei sale, după ce, la alegerile parlamentare din iunie, partidul său, AKP, nu a mai reuşit să obţină majoritatea pentru a forma singur guvernul. 

Ar fi însă exagerat să privim acest gest ca pe o dovadă a extinderii fundamentalismului islamic. Nu este vorba despre aşa ceva în Turcia, un stat, totuşi, laic, cu tot caracterul tradiţionalist (uneori, dus pînă la populism) al politicii AKP. Muftiul cultului musulman din România, Iusuf Muurat, este un om tînăr şi cu gîndire modernă, educat în Turcia şi în nici un caz un adept al Himzet. Ba, mai curînd, în această dispută el s-ar afla de partea lui Erdogan. 

În discuţii private, dar şi în anumite poziţii publice, muftiul a atras de mai multe ori atenţia asupra pericolului infiltrării unor adepţi ai gîndirii fundamentaliste printre credincioşii musulmani din România. Nu avem a ne aştepta ca în „marea moschee“, dacă aceasta are să fie ridicată, să se propăvăduiască idei fundamentaliste, să fie inspiraţi atentatori sinucigaşi.

Este pur şi simplu o problemă politică, rezolvată ca la porţile Orientului, pe bază de hatîr.  

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2. 

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.