Falsa promisiune a p─âcii democratice

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie ÔÇô 4 mai 2022
Falsa promisiune a p─âcii democratice jpeg

Prin persuasiune, discursuri mobilizatoare, procese legale, presiune economic─â ╚Öi uneori for╚Ť─â militar─â, politica extern─â american─â afirm─â viziunea SUA despre modul ├«n care ar trebui condus─â lumea. Doar dou─â ╚Ť─âri din istoria recent─â au avut astfel de ambi╚Ťii de a transforma lumea: Marea Britanie ╚Öi SUA. ├Än ultimii 150 de ani, acestea s├«nt singurele ╚Ť─âri a c─âror putere ÔÇô hard ╚Öi soft, oficial─â ╚Öi neoficial─â ÔÇô s-a extins ├«n toate col╚Ťurile lumii, permi╚Ť├«ndu-le s─â aspire ├«n mod plauzibil la mantia Romei.

Atunci c├«nd SUA au mo╚Ötenit pozi╚Ťia global─â a Marii Britanii dup─â 1945, ele au mo╚Ötenit totodat─â ╚Öi sentimentul britanic al responsabilit─â╚Ťii fa╚Ť─â de viitorul ordinii interna╚Ťionale. ├Ämbr─â╚Ťi╚Ö├«nd acest rol, America a devenit un apostol al democra╚Ťiei. Un obiectiv central al politicii externe americane ├«n urma c─âderii comunismului a fost sus╚Ťinerea r─âsp├«ndirii democra╚Ťiei ÔÇô uneori, prin schimb─âri de regim, dac─â s-a considerat necesar.

De fapt, aceast─â strategie provine din perioada ├«n care Woodrow Wilson era pre╚Öedintele SUA. Dup─â cum scrie istoricul Nicholas Mulder ├«n The Economic Weapon: The Rise of Sanctions as a Tool of Modern War (Arma economic─â: evolu╚Ťia sanc╚Ťiunilor ca instrument al r─âzboiului modern), ÔÇ×Wilson a fost primul om de stat care a folosit ca instrument al democratiz─ârii arma economic─â. Astfel, el a ad─âugat obiectivului politic extern [ÔÇŽ] pe care ├«l urm─âreau adep╚Ťii europeni ai sanc╚Ťiunilor: pacea ├«ntre state, o logic─â politic─â intern─â ÔÇô r─âsp├«ndirea democra╚ŤieiÔÇŁ. Cu implica╚Ťia c─â, atunci c├«nd se ive╚Öte ocazia, ar trebui folosite m─âsuri militare ╚Öi non-militare pentru a r─âsturna regimurile ÔÇ×maligneÔÇŁ.

Potrivit teoriei p─âcii democratice, democra╚Ťiile nu pornesc r─âzboaie, doar dictaturile o fac. O lume pe de-a ├«ntregul democratic─â ar fi, prin urmare, o lume f─âr─â r─âzboi. Aceast─â speran╚Ť─â s-a ivit ├«n anii 1990. Odat─â cu sf├«r╚Öitul comunismului, lumea se a╚Ötepta ÔÇô dup─â cum scria Francis Fukuyama ├«n faimosul s─âu articolul din 1989 ÔÇ×Sf├«r╚Öitul istoriei?ÔÇť ÔÇô ca cele mai importante p─âr╚Ťi ale lumii s─â devin─â democratice.

S-a presupus c─â suprema╚Ťia SUA va impune democra╚Ťia ca norm─â politic─â universal─â. Dar Rusia ╚Öi China, cele mai ├«nsemnate state comuniste din epoca R─âzboiului Rece, nu au adoptat-o ╚Öi nici multe alte centre mondiale de afaceri, cu prec─âdere din Orientul Mijlociu. Prin urmare, Fukuyama a admis de cur├«nd c─â, ├«n cazul ├«n care Rusia ╚Öi China s-ar alia, ÔÇ×vom tr─âi cu adev─ârat ├«ntr-o lume dominat─â de aceste puteri non-democratice [ÔÇŽ], ceea ce chiar ar ├«nsemna sf├«r╚Öitul istorieiÔÇŁ.

Argumentul potrivit c─âruia democra╚Ťia este ├«n mod inerent ÔÇ×pa╚Önic─âÔÇŁ, iar dictatura sau autocra╚Ťia este ÔÇ×r─âzboinic─âÔÇŁ, e atr─âg─âtor ├«ntr-un mod intuitiv. ╚śi nu respinge faptul c─â statele ├«╚Öi urm─âresc propriile interese, dar presupune c─â interesele statelor democratice vor reflecta valori comune precum drepturile omului, ╚Öi c─â aceste interese vor fi urm─ârite ├«ntr-un mod mai pu╚Ťin belicos (├«ntruc├«t procesele democratice presupun negocierea conflictelor). Guvernele democratice r─âspund ├«n fa╚Ťa cet─â╚Ťenilor lor, iar ace╚Ötia ├«╚Öi doresc pacea, nu r─âzboiul.

Prin contrast, ├«n aceast─â viziune, conduc─âtorii ╚Öi elitele dictaturilor s├«nt nelegitimi ╚Öi, ca atare, nesiguri, ceea ce ├«i determin─â s─â ├«ncerce s─â ob╚Ťin─â sprijinul popular st├«rnind animozit─â╚Ťi fa╚Ť─â de str─âini. Dac─â democra╚Ťia ar ├«nlocui dictatura pretutindeni, pacea mondial─â s-ar instala ├«n mod automat.

Aceast─â credin╚Ť─â se bazeaz─â pe dou─â ipoteze care au fost extrem de influente ├«n teoria rela╚Ťiilor interna╚Ťionale, de╚Öi s├«nt slab fondate ÔÇô at├«t teoretic, c├«t ╚Öi empiric. Prima este no╚Ťiunea potrivit c─âreia comportamentul extern al unui stat e determinat de constitu╚Ťia sa intern─â ÔÇô o concep╚Ťie care ignor─â influen╚Ťa pe care sistemul interna╚Ťional o poate avea asupra politicii interne a unei ╚Ť─âri. Dup─â cum argumenta politologul american Kenneth N. Waltz ├«n cartea sa din 1979 The Theory of International Politics (Teoria politicii interna╚Ťionale), ÔÇ×anarhia interna╚Ťional─â condi╚Ťioneaz─â comportamentul statelorÔÇŁ ├«n mai mare m─âsur─â dec├«t ÔÇ×comportamentul statelor creeaz─â anarhie interna╚Ťional─âÔÇŁ.

Perspectiva ÔÇ×teoriei sistemelor globaleÔÇŁ a lui Waltz e cu prec─âdere util─â ├«n epoca globaliz─ârii. Trebuie s─â privim structura sistemului interna╚Ťional pentru a ÔÇ×preziceÔÇŁ modul ├«n care statele individuale se vor comporta, indiferent de constitu╚Ťia lor intern─â. ÔÇ×Dac─â fiecare stat, stabil fiind, urm─âre╚Öte doar propria securitate, f─âr─â s─â-╚Öi pun─â problema vecinilor s─âi, toate statele vor avea parte, cu toate acestea, de insecuritateÔÇŁ ÔÇô observa el ÔÇô ÔÇ×deoarece mijloacele prin care un stat ├«╚Öi asigur─â securitatea s├«nt, prin simpla lor existen╚Ť─â, mijloacele prin care alte state s├«nt amenin╚Ťate.ÔÇŁ

Waltz a oferit un antidot solid pentru presupozi╚Ťia facil─â potrivit c─âreia deprinderile democratice s├«nt cu u╚Öurin╚Ť─â transferabile dintr-un loc ├«ntr-altul. El propune reducerea insecurit─â╚Ťii globale, ├«n locul efortului de a r─âsp├«ndi democra╚Ťia.

De╚Öi exist─â, f─âr─â ├«ndoial─â, o anumit─â corela╚Ťie ├«ntre institu╚Ťiile democratice ╚Öi deprinderile pa╚Önice, sensul cauzalit─â╚Ťii e, aici, discutabil. Democra╚Ťia este oare cea care a adus pacea ├«n Europa dup─â 1945? Sau umbrela nuclear─â american─â, stabilirea grani╚Ťelor de c─âtre ├«nving─âtori ╚Öi cre╚Öterea economic─â finan╚Ťat─â prin planul Marshall s├«nt factorii care au f─âcut posibil ca Europa non-comunist─â s─â accepte democra╚Ťia ca pe o norm─â politic─â? Politologul Mark E. Pietrzyk sus╚Ťine c─â ÔÇ×numai statele aflate ├«n relativ─â siguran╚Ť─â ÔÇô politic, militar ╚Öi economic ÔÇô ├«╚Öi pot permite s─â aib─â societ─â╚Ťi libere, pluraliste; ├«n absen╚Ťa acestei securit─â╚Ťi, e mai probabil ca statele s─â adopte ╚Öi s─â men╚Ťin─â ÔÇô sau s─â revin─â la structuri de autoritate centralizate, coercitiveÔÇŁ.

A doua ipotez─â e c─â democra╚Ťia e forma natural─â de stat, pe care oamenii de pretutindeni ar adopta-o spontan, dac─â li s-ar permite. Aceast─â ipotez─â dubioas─â face ca o schimbare de regim s─â par─â facil─â, ├«ntruc├«t puterile sanc╚Ťionatoare se pot bizui pe sprijinul entuziast al celor a c─âror libertate a fost ├«ngr─âdit─â ╚Öi ale c─âror drepturi au fost c─âlcate ├«n picioare.

F─âc├«nd compara╚Ťii superficiale ├«ntre Germania ╚Öi Japonia de dup─â r─âzboi, apostolii democratiz─ârii subestimeaz─â grandios dificult─â╚Ťile instal─ârii democra╚Ťiei ├«n societ─â╚Ťile c─ârora le lipsesc tradi╚Ťiile constitu╚Ťionale occidentale. Rezultatul dib─âciei lor se pot vedea ├«n Irak, Afganistan, Libia, Siria ╚Öi ├«n multe ╚Ť─âri africane.

Teoria democratic─â a p─âcii e, ├«nainte de toate, lene╚Ö─â. Ea ofer─â o explica╚Ťie facil─â a comportamentului ÔÇ×r─âzboinicÔÇŁ, f─âr─â s─â ╚Ťin─â cont de amplasamentul ╚Öi de istoria statelor implicate. Aceast─â superficialitate duce la un exces de ├«ncredere, exprimat prin credin╚Ťa c─â pentru a vindeca o dictatur─â de regretabilele ei bete╚Öuguri e suficient─â o doz─â rapid─â de sanc╚Ťiuni economice sau de bombardamente.

Pe scurt, ideea c─â democra╚Ťia e ÔÇ×portabil─âÔÇŁ duce la o subestimare cras─â a costurilor militare, economice ╚Öi umanitare ale efortului de a r─âsp├«ndi democra╚Ťia ├«n regiunile turbulente ale lumii. Pentru acest mod de a g├«ndi, Occidentul a pl─âtit un pre╚Ť colosal ÔÇô ╚Öi s-ar putea ca, ├«n cur├«nd, s─â-l pl─âteasc─â din nou.

Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii ┼či profesor emerit de Economie politic─â la Universitatea Warwick, a fost director neexecutiv al companiei petroliere private ruse╚Öti PJSC Russneft, din 2016 p├«n─â ├«n 2021.

Foto: Woodrow Wilson

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLE┼×U

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.