Europenii prinşi la mijloc în conflictul Iran – Statele Unite

Publicat în Dilema Veche nr. 801 din 27 iunie – 3 iulie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

S-ar părea că drona americană distrusă pe data de 20 iunie de iranieni a costat 123 de milioane de dolari şi că era dotată cu sisteme sofisticate de natură să dejoace, în principiu, orice atac împotriva ei. Iranienii au demonstrat însă că dispun de rachete suficient de performante pentru a lovi un astfel de avion-spion fără pilot. După opinia unor experţi, iranienii şi-ar fi dezvoltat programul de rachete cu ajutorul ruşilor, care probabil că jubilează în urma celor întîmplate. În prezent, rachetele iraniene îi îngrijorează pe americani şi pe israelieni mai mult decît instalaţiile nucleare ale Iranului, încă incapabile să producă bomba atomică. Aviaţia iranană, ne explică aceiaşi buni cunoscători ai zonei, este departe de a fi performantă. În schimb, există temeri că, în eventualitatea unui bombardament israelian asupra Iranului, din zece avioane trimise în misiune, şase sau şapte ar risca să nu se mai întoarcă la bază din cauza rachetelor iraniene.

Ne aflăm oare în faţa unui nou conflict internaţional major, poate şi mai „exploziv“ decît cel sirian? Duelul (pentru moment verbal) dintre Statele Unite şi Iran pare a fi preludiul unui nou război în Golf, al patrulea din 1991 încoace. Dar poate că Donald Trump nu este decît un jucător de poker. Mulţi editorialişti îi scrutează declaraţiile şi gesticulaţiile pentru a înţelege cum funcţionează acest om impulsiv. Nu este deloc liniştitor pentru umanitate faptul că liderul de la Casa Albă dă ordine riscante, cum ar fi bombardarea unor obiective militare şi economice în Iran, fără să se consulte întîi cu aliaţii săi sau să ceară avizul comunităţii internaţionale. Noroc că tot el este capabil să contramandeze un astfel de ordin cu zece minute înainte de decolarea avionelor.

Se află Donald Trump prins la mijloc, între consilierii săi adepţi ai războiului preventiv şi generalii săi mai prudenţi cînd vine vorba de declanşarea unui război? În Franţa, cotidianul Le Figaro îl desemnează pe consilierul neo-conservator John Bolton drept principalul incitator la represalii militare. El repetă fără încetare la urechea lui Donald Trump că Iranul trebuie bombardat numaidecît pentru a fi împiedicat să fabrice bomba atomică. Donald Trump are totuşi înţelepciunea de a asculta, cu a doua ureche, ceea ce spun militarii de carieră: şi anume că războaiele sînt uşor de început şi foarte greu de terminat. Experienţele americane din Irak şi Afganistan rămîn două exemple dureroase. Nu întîmplător fostul preşedinte Barack Obama a refuzat, în 2013, să-l atace pe Bashar al-Assad în Siria.

Tot la mijloc sînt prinşi şi europenii în această complicată ecuaţie a conflictului dintre Iran, pe de o parte, şi Statele Unite şi Israel, pe de altă parte. Pe data de 14 iulie 2015, europenii sărbătoreau o mare victorie diplomatică: se semna la Viena (de Ziua Naţională a Franţei!) un acord internaţional cu Iranul în vederea reintegrării acestei ţări în sistemul comercial mondial. Barack Obama îşi justifica în felul acesta şi premiul Nobel pentru pace primit în 2009. Doctrina dominantă la acea oră putea fi rezumată cam aşa: în schimbul prosperităţii, Iranul renunţa la arma nucleară, cu perspective de normalizare a relaţiilor dintre Teheran şi occidentali.

Între timp, însă, europenii s-au văzut umiliţi de refuzul lui Donald Trump de a accepta un deal pe care îşi mai puseseră semnătura Rusia şi China. Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a-l convinge pe Donald Trump să nu retragă America din acordul nuclear semnat după lungi negocieri cu Iranul. Liderul de la Casa Albă s-a aliniat însă total pe poziţia premierului israelian Benjamin Netanyahu. În viziunea acestuia din urmă, acordul nu era decît o simplă manevră a Iranului pentru a cîştiga timp, timp suplimentar pentru acumularea tehnologiei necesare fabricării bombei.

Şi la Teheran, şi la Washington există, se arată în presa franceză, spirite extremiste care ar dori declanşarea cît mai rapidă a unui conflct deschis. Pînă acum, însă, la Washington, Donald Trump a preferat strategia „presiunii maxime“ împotriva Iranului: sancţiuni economice, interdicţia de a vinde petrol, iar mai nou atacuri cibernetice împotriva sistemelor de ghidare a rachetelor. La Teheran, a avut cîştig de cauză „răbdarea strategică“. În jurul preşedintelui Rohani au fost mai numeroşi consilierii care au mizat pe epuizarea mandatului prezidenţial al lui Donald Trump. Numai că în prezent se profilează la orizont un al doilea mandat Trump şi este greu de spus dacă iranienii sînt dispuşi să prelungească „strategia răbdării“ cu încă patru ani.

Donald Trump ar fi anulat atacul întrucît estimările privind pierderile umane de partea iraniană erau destul de ridicate, arată agenţiile de presă citînd surse americane. În jur de o sută cincizeci de iranieni ar fi urmat să moară. Iranul întreţine, de la războiul cu Irakul desfăşurat între 1980 şi 1988, un veritabil cult al martirilor. Pe numeroase clădiri de la Teheran şi din alte oraşe iraniene tronează portrete, uneori gigantice, ale celor care şi-au dat viaţa în cursul acelui război soldat cu peste un milion de morţi. Încă o sută cincizeci de martiri ar fi fost o mare victorie mediatică iraniană, chiar dacă bombardamentele ar fi distrus cîteva baze de lansare a rachetelor iraniene.

Occidentalii nu înţeleg prea bine mentalităţile, orgoliile, frustrările şi capacitatea de îndurare a oamenilor din lumea musulmană şi din Orientul Mijlociu, acest reproş li se aduce deseori. Iar una dintre ideile cele mai rudimentare este aceea că un conflict cu Iranul ar putea hrăni o revoltă a populaţiei împotriva regimului islamic. Specialiştii afirmă însă exact contrariul: ayatollahii abia aşteaptă să fie atacaţi pentru a suscita un real sprijin popular în jurul lor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.