Europa, viitor muzeu

Slavenka DRAKULICI
Publicat în Dilema Veche nr. 370 din 17-23 martie 2011
Europa, viitor muzeu jpeg

Aţi auzit, poate, despre Muzeul în aer liber Skansen, dar probabil că nu şi de Euroskansen – Muzeul felului de viaţă european. Asta pentru că acest muzeu e încă în faza de construcţie. Peste cîteva decenii, turişti din toată lumea, în special din China, vor face tururi în masă prin Europa. Autobuzele lor se vor opri la Bruxelles, Paris, München, Praga, Roma, Stockholm etc. Euroskansen va oferi tururi specializate în fiecare aspect al vieţii de tip european. Acestea vor fi sursa principală de venituri pentru populaţia bătrînului continent. Ghizii specializaţi în europenism vor povesti vizitatorilor, cel mai adesea elevi şi studenţi, cum trăiau mai de mult europenii. În anul 2050 d.C., acest mod de viaţă va fi considerat un „paradis pierdut“. Vizitatorii interesaţi de tipar, de exemplu, vor putea să studieze librării şi chioşcuri de ziare şi vor trăi experienţa unică de a ţine în mînă cărţi şi ziare. Vor fi lecturi publice şi seminarii organizate în modul specific: gratis. Cei interesaţi de servicii sociale vor putea vedea spitale cu acces gratuit, şcoli publice şi mijloace de transport în comun la preţ redus. Vor fi iniţiaţi în uluitorul concept al sistemului universal de pensii şi în ideea că, în urmă cu 50 de ani, europenii se bucurau de o vacanţă anuală plătită, lungă de şase săptămîni. 

Mulţi vizitatori vor clătina din cap în semn de neîncredere. „Dar cum de a devenit Europa un muzeu?“ va întreba, în mod inevitabil, cineva. „La începutul secolului“ – va răspunde un ghid – „Uniunea Europeană s-a confruntat cu dificultăţi tot mai mari pe piaţa globală. UE a pierdut competiţia cu Statele Unite şi mai ales cu noile puteri economice precum China, India şi Coreea de Sud. Pe scurt, a intrat într-un colaps economic, politic şi social din pricina economiilor orientate spre profit. Statele slabe n-au mai putut deţine controlul şi nici garanta beneficiile cetăţenilor lor, tot aşa cum n-au mai putut susţine costisitoarea birocraţie de la Bruxelles, care s-a împotmolit în discuţii mărunte. Refuzul de a admite integrarea de imigranţi, adică o forţă de muncă proaspătă foarte necesară în condiţiile îmbătrînirii populaţiei,  a avut de asemenea un rol decisiv. Adăugîndu-se la aceasta şi marele tablou al crizei financiare şi ecologice mondiale, s-a creat o insecuritate generală.“ 

„Politica a fost lăsată pe seama politicienilor motivaţi exclusiv de interese private“ va continua ghidul. „Succesul acestora depindea de cît de populari erau. Infotainment-ul, consumerismul şi preocupările individuale au devenit dominante, în vreme ce interesul pentru binele comun s-a pierdut complet, ca şi în restul lumii. Europenii erau însă obişnuiţi cu unica extravaganţă de a trăi într-o societate condusă prin solidaritate instituţionalizată. Aceasta  luase forma unui set de politici bazate pe credinţa că toţi indivizii trebuie să aibă garantate nişte mijloace minime care să le asigure demnitatea umană. Se presupunea, aşadar, că statul trebuia să asigure educaţie gratuită, asistenţă medicală, beneficii sociale, pensii şi altele. Într-un cuvînt, oamenii credeau cu tărie că e posibil să trăiască bine împreună, ca o comunitate.“ 

„Din nefericire, în timpurile pre-Euroskansen, nu existau viziuni despre cum să protejezi aceste bunuri comune, aşa încît populaţia a fost obligată să urmeze conceptele dominante ale creşterii economice fără sfîrşit, la fel ca şi dereglementarea şi externalizarea. Nu doar că nu mai erau lideri capabili să aplice o viziune diferită, dar nu mai era nimeni în stare să gîndească altfel. Asta s-a întîmplat pentru că specialiştii în gîndire, aşa-numiţii intelectuali, au dispărut la începutul secolului XXI, nemaifiind necesari. Cîţiva au reuşit să supravieţuiască într-o îndepărtată regiune a Franţei, o ţară care odată se distingea printr-o combinaţie între sensibilitatea la chestiuni sociale şi un superb hedonism. Unul dintre aceştia a venit cu o idee strălucită despre cum ar putea supravieţui europenii, menţinîndu-şi modul lor de viaţă şi chiar obţinînd profit de pe urma lui! Ca să fim exacţi, după o vizită la Muzeul Skansen din Stockholm, el s-a întors în Franţa şi a continuat să mediteze: Continentul nostru e mic şi populaţia îmbătrînită şi în scădere, aşa că de ce să nu transformăm întreaga Europă într-un Skansen? Atunci, întreaga lume va putea veni aici să studieze modul nostru extravagant de viaţă...“ 

„Restul e istorie. Ideea s-a răspîndit. Primele reacţii au fost împotriva unui astfel de zoo, dar curînd, ideea a prins la politicieni şi oamenii de afaceri. După un referendum (pe atunci o metodă populară folosită de politicienii care se temeau să ia decizii nepopulare), în care 99,9% din voturi au fost pentru muzeu, Euroskansen a devenit realitate.“ Şi astfel, ghidul îşi va încheia scurta sa prelegere despre istoria bunăstării statelor europene.

Slavenka Drakulici este scriitoare şi jurnalistă de origine croată. În prezent trăieşte la Viena. 

publicat de Eurozine
la data de 3 februarie 2011 
Copyright: Eurozine

traducere de Andrei MANOLESCU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Agresați sexual în școală sub ochii dascălilor. Polițist: Vorbim despre un fenomen aici, despre dezinteresul unor cadre didactice
Este anchetă de proporții la o școală din județul Brașov, unde mai mulți elevi de clasa a VIII-a și-au agresat sexual colegii mai mici. Nu o dată și în văzul tuturor.
image
Cât a ajuns să coste renovarea unui apartament cu două camere. „Ferească Dumnezeu! Ați pus foiță de aur pe pereți?”
Prețurile o iau razna în România, iar piața imobiliară e campioana scumpirilor în marile orașe. Marii câștigători sunt constructorii și meșterii din construcții. Ultimii au ajuns să ceară sume fabuloase chiar și pentru renovarea apartamentelor mici.
image
Un fost senator se laudă că a pescuit un păstrăv de 109 centimetri. Unde este lacul în care sunt exemplare şi de peste 2 metri
Pescarul, cunoscut în zonă drept Regele Păstrăvului din Ardeal, nu este la prima sa captură de mari proporţii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.