Europa și rușii

Publicat în Dilema Veche nr. 931 din 10 – 16 februarie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Actori de rang secund pe scena crizei ucrainene, europenii par să fi decis să preia, pentru cîteva zile cel puțin, inițiativa. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a mers la Moscova în speranța că va reuși să prevină un război. Nu e clar cu ce soluție miraculoasă s-a prezentat la discuțiile cu Vladimir Putin, însă, după o lungă cină la Kremlin, el a declarat reporterilor că zilele care urmează vor fi cruciale și va fi nevoie, probabil, de continuarea discuțiilor. Macron urma să meargă apoi la Kiev, iar ulterior să reia conversația cu Putin. 

În paralel, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, se afla la Washington unde făcea eforturi serioase să schimbe percepția că Berlinul joacă cumva o carte separată în criza ucraineană și face notă discordantă în concertul occidental. A reușit doar parțial. Întrebat în mod repetat de reporterii americani ce se va întîmpla cu gazoductul Nord Stream 2, în cazul unui război, politicianul german s-a ferit să răspundă foarte clar. De partea sa, însă, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus foarte clar că Nord Stream 2 nu va merge mai departe dacă Ucraina este atacată. 

Finalizată, dar încă neoperațională, conducta respectivă va fi folosită pentru transportul gazului rusesc pe sub Marea Baltică către Europa. Nord Stream 2 este de foarte multă vreme un subiect dificil atît în relațiile Germaniei cu Statele Unite, cît și cu statele din estul Europei. Berlinul vede proiectul ca pe unul strict economic, în timp ce esticii și americanii îl privesc ca pe o extindere a dependenței europene de gaz rusesc și, pe cale de consecință, un instrument strategic pentru politica Moscovei. 

Confruntat cu grave (și un pic ridicole) probleme interne, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, este și el activ pe scenă. Într-o recentă vizită la Kiev, dl Johnson a evocat posibilitatea creării unei alianțe tripartite între Marea Britanie, Ucraina și Polonia. Un fel de mini-NATO limitat ca scopuri, dar important pentru semnalul simbolic pe care îl trimite într-o perioadă în care ucrainenii au nevoie de orice urmă de sprijin care li se oferă. De altfel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat proiectul lui Johnson drept „un mic motiv de speranță”. Ministrul său de Externe, Dmitro Kuleba, a explicat că potențialul pact militar ar urma să consolideze o linie de securitate pe axa Marea Baltică – Marea Neagră. „Nu putem aștepta securitatea și prosperitatea care vor veni cînd vom adera la NATO și UE. Avem nevoie de ele acum”, a precizat sec diplomatul ucrainean. 

Europenii mai au la dispoziție și așa-numitul „format Normandia”, un cadru de discuții care reunește Franța, Germania, Ucraina și Rusia. Această formulă este responsabilă parțial pentru acordurile de la Minsk care ar fi trebuit să pună capăt tulburărilor din estul Ucrainei instigate de Rusia începînd cu 2014. Adevărul simplu e că acele acorduri nu au fost niciodată respectate nici de Ucraina, nici de Rusia, însă ele au folosit ca muniție în războiul propagandistic dintre cele două, care s-au acuzat permanent că își încalcă cuvîntul dat. 

„Formatul Normandia” nu a dus, așadar, decît la un fel de boală lungă a cărei prelungire a condus în cele din urmă la situația din prezent, cînd peste 125.000 de soldați ruși amenință Ucraina din multiple poziții de dincolo de granița comună și de granița Ucrainei cu Belarus. 

Este evident pentru oricine că nici un guvern european nu își dorește un război, fie el și doar între Rusia și Ucraina, și orice inițiativă care poate duce la calmarea lucrurilor este binevenită. Însă Europa a arătat deja că nu se poate impune în fața Kremlinului, iar interesele divergente ale capitalelor de pe continent îi pot furniza lui Vladimir Putin încă o linie de discurs pentru a sublinia divergențele din Occident și soliditatea propriei poziții. Deja, din primele declarații de la finalul întîlnirii cu omologul francez, președintele Rusiei pare să sublinieze că Parisul are idei mai bune decît Washington-ul.

S-au scris deja sute de articole cu variațiuni pe tema „Ce vrea Putin”. În actuala stare de fapt e aproape irelevant ce vrea Putin – a pornit acum opt ani un război hibrid, îl duce în continuare și l-ar putea chiar transforma într-unul formal. Mult mai important este cîtă hotărîre există în Occident pentru a rezista în fața amenințărilor unui dictator cinic. „Vreți ca Franța să lupte cu Rusia? Asta se va întîmpla”, le-a spus Putin reporterilor francezi ca avertisment pentru situația în care solicitările absurde ale Rusiei vor fi ignorate. 

Dacă criza rachetelor din Cuba poate fi un precedent, atunci din ea se poate reține un singur lucru. Fermitatea președintelui Kennedy în fața lui Nikita Hrușciov a provocat frisoane la Moscova și sovieticii au dat înapoi. Iar Moscova de acum nu este Moscova de atunci. Spre dezamăgirea adesea exprimată a lui Putin, Rusia este departe de a avea puterea Uniunii Sovietice. În orice fel de termeni: militari, economici sau sociali. 

Europenii care, din bună-credință sau orgoliu, încearcă să intervină în nume propriu în soluționarea crizei ucrainene trebuie să își asume și riscul unui eșec. Iar o ratare poate fi măsurată în multe feluri. Primul dintre ele este ruperea consensului occidental și inducerea în rîndul publicului a sentimentului că se putea face ceva astfel încît toate părțile să iasă cu demnitate din această încurcătură. Asta deși precedentele arată că înțelegeri rezonabile nu sînt posibile cu Putin. Al doilea este subminarea încrederii, în special în rîndul esticilor, că Occidentul este ferm hotărît să acționeze pentru a-i apăra. În al treilea rînd, văzînd dezorientarea adversarilor săi, Vladimir Putin ar putea căpăta încrederea necesară pentru a trece la acțiune în Ucraina fără să se mai teamă de reacția Vestului. Condamnări retorice și sancțiuni ineficiente a mai văzut.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.