Europa și rușii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 931 din 10 ÔÇô 16 februarie 2022
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Actori de rang secund pe scena crizei ucrainene, europenii par s─â fi decis s─â preia, pentru c├«teva zile cel pu╚Ťin, ini╚Ťiativa. Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a mers la Moscova ├«n speran╚Ťa c─â va reu╚Öi s─â previn─â un r─âzboi. Nu e clar cu ce solu╚Ťie miraculoas─â s-a prezentat la discu╚Ťiile cu Vladimir Putin, ├«ns─â, dup─â o lung─â cin─â la Kremlin, el a declarat reporterilor c─â zilele care urmeaz─â vor fi cruciale ╚Öi va fi nevoie, probabil, de continuarea discu╚Ťiilor. Macron urma s─â mearg─â apoi la Kiev, iar ulterior s─â reia conversa╚Ťia cu Putin. 

├Än paralel, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, se afla la Washington unde f─âcea eforturi serioase s─â schimbe percep╚Ťia c─â Berlinul joac─â cumva o carte separat─â ├«n criza ucrainean─â ╚Öi face not─â discordant─â ├«n concertul occidental. A reu╚Öit doar par╚Ťial. ├Äntrebat ├«n mod repetat de reporterii americani ce se va ├«nt├«mpla cu gazoductul Nord Stream 2, ├«n cazul unui r─âzboi, politicianul german s-a ferit s─â r─âspund─â foarte clar. De partea sa, ├«ns─â, pre╚Öedintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus foarte clar c─â Nord Stream 2 nu va merge mai departe dac─â Ucraina este atacat─â. 

Finalizat─â, dar ├«nc─â neopera╚Ťional─â, conducta respectiv─â va fi folosit─â pentru transportul gazului rusesc pe sub Marea Baltic─â c─âtre Europa. Nord Stream 2 este de foarte mult─â vreme un subiect dificil at├«t ├«n rela╚Ťiile Germaniei cu Statele Unite, c├«t ╚Öi cu statele din estul Europei. Berlinul vede proiectul ca pe unul strict economic, ├«n timp ce esticii ╚Öi americanii ├«l privesc ca pe o extindere a dependen╚Ťei europene de gaz rusesc ╚Öi, pe cale de consecin╚Ť─â, un instrument strategic pentru politica Moscovei. 

Confruntat cu grave (╚Öi un pic ridicole) probleme interne, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, este ╚Öi el activ pe scen─â. ├Äntr-o recent─â vizit─â la Kiev, dl Johnson a evocat posibilitatea cre─ârii unei alian╚Ťe tripartite ├«ntre Marea Britanie, Ucraina ╚Öi Polonia. Un fel de mini-NATO limitat ca scopuri, dar important pentru semnalul simbolic pe care ├«l trimite ├«ntr-o perioad─â ├«n care ucrainenii au nevoie de orice urm─â de sprijin care li se ofer─â. De altfel, pre╚Öedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat proiectul lui Johnson drept ÔÇ×un mic motiv de speran╚Ť─âÔÇŁ. Ministrul s─âu de Externe, Dmitro Kuleba, a explicat c─â poten╚Ťialul pact militar ar urma s─â consolideze o linie de securitate pe axa Marea Baltic─â ÔÇô Marea Neagr─â. ÔÇ×Nu putem a╚Ötepta securitatea ╚Öi prosperitatea care vor veni c├«nd vom adera la NATO ╚Öi UE. Avem nevoie de ele acumÔÇŁ, a precizat sec diplomatul ucrainean. 

Europenii mai au la dispozi╚Ťie ╚Öi a╚Öa-numitul ÔÇ×format NormandiaÔÇŁ, un cadru de discu╚Ťii care reune╚Öte Fran╚Ťa, Germania, Ucraina ╚Öi Rusia. Aceast─â formul─â este responsabil─â par╚Ťial pentru acordurile de la Minsk care ar fi trebuit s─â pun─â cap─ât tulbur─ârilor din estul Ucrainei instigate de Rusia ├«ncep├«nd cu 2014. Adev─ârul simplu e c─â acele acorduri nu au fost niciodat─â respectate nici de Ucraina, nici de Rusia, ├«ns─â ele au folosit ca muni╚Ťie ├«n r─âzboiul propagandistic dintre cele dou─â, care s-au acuzat permanent c─â ├«╚Öi ├«ncalc─â cuv├«ntul dat. 

ÔÇ×Formatul NormandiaÔÇŁ nu a dus, a╚Öadar, dec├«t la un fel de boal─â lung─â a c─ârei prelungire a condus ├«n cele din urm─â la situa╚Ťia din prezent, c├«nd peste 125.000 de solda╚Ťi ru╚Öi amenin╚Ť─â Ucraina din multiple pozi╚Ťii de dincolo de grani╚Ťa comun─â ╚Öi de grani╚Ťa Ucrainei cu Belarus. 

Este evident pentru oricine c─â nici un guvern european nu ├«╚Öi dore╚Öte un r─âzboi, fie el ╚Öi doar ├«ntre Rusia ╚Öi Ucraina, ╚Öi orice ini╚Ťiativ─â care poate duce la calmarea lucrurilor este binevenit─â. ├Äns─â Europa a ar─âtat deja c─â nu se poate impune ├«n fa╚Ťa Kremlinului, iar interesele divergente ale capitalelor de pe continent ├«i pot furniza lui Vladimir Putin ├«nc─â o linie de discurs pentru a sublinia divergen╚Ťele din Occident ╚Öi soliditatea propriei pozi╚Ťii. Deja, din primele declara╚Ťii de la finalul ├«nt├«lnirii cu omologul francez, pre╚Öedintele Rusiei pare s─â sublinieze c─â Parisul are idei mai bune dec├«t Washington-ul.

S-au scris deja sute de articole cu varia╚Ťiuni pe tema ÔÇ×Ce vrea PutinÔÇŁ. ├Än actuala stare de fapt e aproape irelevant ce vrea Putin ÔÇô a pornit acum opt ani un r─âzboi hibrid, ├«l duce ├«n continuare ╚Öi l-ar putea chiar transforma ├«ntr-unul formal. Mult mai important este c├«t─â hot─âr├«re exist─â ├«n Occident pentru a rezista ├«n fa╚Ťa amenin╚Ť─ârilor unui dictator cinic. ÔÇ×Vre╚Ťi ca Fran╚Ťa s─â lupte cu Rusia? Asta se va ├«nt├«mplaÔÇŁ, le-a spus Putin reporterilor francezi ca avertisment pentru situa╚Ťia ├«n care solicit─ârile absurde ale Rusiei vor fi ignorate. 

Dac─â criza rachetelor din Cuba poate fi un precedent, atunci din ea se poate re╚Ťine un singur lucru. Fermitatea pre╚Öedintelui Kennedy ├«n fa╚Ťa lui Nikita Hru╚Öciov a provocat frisoane la Moscova ╚Öi sovieticii au dat ├«napoi. Iar Moscova de acum nu este Moscova de atunci. Spre dezam─âgirea adesea exprimat─â a lui Putin, Rusia este departe de a avea puterea Uniunii Sovietice. ├Än orice fel de termeni: militari, economici sau sociali. 

Europenii care, din bun─â-credin╚Ť─â sau orgoliu, ├«ncearc─â s─â intervin─â ├«n nume propriu ├«n solu╚Ťionarea crizei ucrainene trebuie s─â ├«╚Öi asume ╚Öi riscul unui e╚Öec. Iar o ratare poate fi m─âsurat─â ├«n multe feluri. Primul dintre ele este ruperea consensului occidental ╚Öi inducerea ├«n r├«ndul publicului a sentimentului c─â se putea face ceva astfel ├«nc├«t toate p─âr╚Ťile s─â ias─â cu demnitate din aceast─â ├«ncurc─âtur─â. Asta de╚Öi precedentele arat─â c─â ├«n╚Ťelegeri rezonabile nu s├«nt posibile cu Putin. Al doilea este subminarea ├«ncrederii, ├«n special ├«n r├«ndul esticilor, c─â Occidentul este ferm hot─âr├«t s─â ac╚Ťioneze pentru a-i ap─âra. ├Än al treilea r├«nd, v─âz├«nd dezorientarea adversarilor s─âi, Vladimir Putin ar putea c─âp─âta ├«ncrederea necesar─â pentru a trece la ac╚Ťiune ├«n Ucraina f─âr─â s─â se mai team─â de reac╚Ťia Vestului. Condamn─âri retorice ╚Öi sanc╚Ťiuni ineficiente a mai v─âzut.

Teodor Ti╚Ť─â este gazda podcast-ului ├Än Centru pe care ├«l pute╚Ťi asculta pe oricare dintre platformele de distribu╚Ťie (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.