Europa ┼či Rom├ónia, ├«nving─âtori ┼či ├«nvin┼či

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Bruxelles ul sun─â trezirea pentru feudalii de la Bucure┼čti jpeg

De la r─âzboi ├«ncoace, ├«n Europa nu mai exist─â ├«nving─âtori ┼či ├«nvin┼či ÔÇô este mesajul pe care liderii europeni au grij─â s─â-l transmit─â cet─â┼úenilor, de fiecare dat─â c├«nd divergen┼úele dintre membrii Uniunii par imposibil de conciliat.

A┼ča ┼či la acest Consiliu din 28 ┼či 29 iunie. Germania, ├«ncurajat─â de mar┼čul triumfal al propriei economii, dar ┼či de un vot al grecilor ├«n favoarea partidelor tradi┼úionale (ÔÇ×vede┼úi, austeritatea a fost acceptat─â ca singura solu┼úie, p├«n─â ┼či ├«n ┼úara cu cele mai mari problemeÔÇť, au putut spune germanii), venea la Bruxelles decis─â s─â reziste. Cancelarul Merkel a fost ferm: nici o mutualizare a datoriilor. Ba, mai mult, liderul de la Berlin lansase, nu cu mult─â vreme ├«n urm─â, ideea unei uniuni politice, v─âzut─â ca un pas premerg─âtor uniunii bugetare. ÔÇ×Va trebui ca, pas cu pas, s─â ced─âm mai multe competen┼úe Europei ┼či s─â oferim Europei mai multe puteri de controlÔÇť, declara cancelarul german, pe 7 iunie, ├«ntr-un interviu acordat televiziunii publice germane. De partea cealalt─â, ├«ns─â, dinspre a┼ča-zisul Club Med, lucrurile se vedeau altfel. Spania lui Rajoy ÔÇô lovit─â din greu de criza bancar─â, ┼či Italia ÔÇô aflat─â ├«nc─â pe marginea pr─âpastiei datoriilor, cu toat─â conducerea supl─â a echipei tehnocratului Monti, aveau nevoie de solidaritate imediat─â. ┼×i mai era Fran┼úa lui Hollande. Noul lider francez cerea ┼či el solidaritate ├«naintea uniunii politice. ┼×i avea nevoie de o victorie, fie ┼či moral─â, la debutul s─âu oficial pe arena european─â.

Ce coinciden┼ú─â! ├Än timp ce liderii celor 27 dezb─âteau aprins ├«n sala de consiliu ÔÇô se spune c─â, la momentul de tensiune maxim─â, ÔÇ×zona euroÔÇť s-a retras ├«ntr-un conclav de urgen┼ú─â ÔÇô, ├«n sala de pres─â jurnali┼čtii care a┼čteptau finalul reuniunii urm─âreau cu pasiune meciul de fotbal Germania ÔÇô Italia de la Campionatul European. Rezist├«nd atacurilor sus┼úinute ale germanilor, italienii ├«┼či asigurau victoria prin dou─â contraatacuri elegante. Punctul marcat de nem┼úi aproape de final nu a mai contat, chiar dac─â, ├«n minutele de prelungire, poarta italienilor s-a aflat sub asediu. Precis a┼ča va fi ┼či ├«n Consiliu ÔÇô se estima ├«n ne├«nc─âp─âtorul bar din zona de pres─â. ├Äntr-adev─âr, premierul italian Mario Monti ┼či-a impus ideea ca fondurile europene de salvare s─â poat─â achizi┼úiona obliga┼úiuni ale ┼ú─ârilor aflate ├«n dificultate. ┼×i aceasta, ├«n afara unui program de asisten┼ú─â de tipul celui aplicat ├«n Grecia, cu supravegherea ÔÇ×troiciiÔÇť. Mai mult, aceste fonduri de salvare nu vor avea statutul de creditor prioritar, acesta r─âm├«n├«nd rezervat sectorului privat ÔÇô ceea ce ar trebui s─â-i ├«ncurajeze pe creditorii priva┼úi s─â cumpere datorii spaniole sau italiene. ├Än sf├«r┼čit, va exista o uniune bancar─â.

La r├«ndul ei, Fran┼úa a ob┼úinut Pact de cre┼čtere. Nu este inclus ├«n Tratat, dar pre┼čedintele Hollande nu se ├«ntoarce acas─â cu m├«na goal─â. Un plan de 120 de miliarde de euro, care ar urma s─â alimenteze investi┼úii ├«n locuri de munc─â, mai ales pentru a combate ┼čomajul ├«n r├«ndul tinerilor; vor fi finan┼úate lucr─âri de infrastructur─â la nivel european. Banii ar urma s─â vin─â din fondurile europene necheltuite ┼či din emiterea de obliga┼úiuni pentru proiecte.

A pierdut Germania? Ei bine, nu. Sau nu chiar. Datoriile statelor nu se transform─â ├«ntr-una european─â. Principiul scris cu litere de foc la Berlin r─âm├«ne ├«n picioare: contribuabilul german nu va fi pus s─â pl─âteasc─â pentru datoriile zonei mediteraneene. Statele vulnerabile vor r─âm├«ne ├«ns─â la m├«na speculatorilor de pe pie┼úe, ┼či asta tot ├«l va costa pe contribuabilul european. Controlul la nivel european asupra bugetelor na┼úionale va deveni opera┼úional, ceea ce ├«nseamn─â un pas important spre uniunea politic─â v─âzut─â de la Berlin. A┼čadar, nu exist─â ├«nving─âtori ┼či ├«nvin┼či.

Dar ├«n Rom├ónia? Participarea la Consiliul European a devenit motiv de r─âzboi politic ├«ntre palatele Cotroceni ┼či Victoria. Iar r─âzboaiele se soldeaz─â, de obicei, prin capitularea uneia dintre p─âr┼úi. Premierul Ponta a aplicat politica faptului ├«mplinit ┼či a mers la Bruxelles. Pre┼čedintele B─âsescu este acum ├«narmat cu o decizie a Cur┼úii Constitu┼úionale care ├«i confer─â drept de decizie ├«n privin┼úa particip─ârii la Consiliu. Dar Parlamentul are de g├«nd s─â dea o lovitur─â Cur┼úii Constitu┼úionale, prin revocarea cel pu┼úin a unora dintre membrii ei, dac─â nu a Cur┼úii ├«n ├«ntregime. Viitorul se anun┼ú─â sumbru.

Un singur punct luminos ├«n tot acest peisaj ├«ntunecat: pentru prima dat─â, un reprezentant al Rom├óniei la Consiliul European vine s─â prezinte ├«n Parlamentul na┼úional concluziile reuniunii. Dincolo de patimile generate de r─âzboiul politic, acesta este un lucru bun ┼či ar trebui p─âstrat, indiferent de deznod─âm├«ntul confrunt─ârii. Participarea la Consiliul Eurpean nu poate fi confiscat─â de o singur─â persoan─â.

Desigur c─â, ├«n vremuri normale, reprezentarea european─â a Rom├óniei ar trebui s─â fac─â obiectul unui parteneriat, ┼či nu al unui r─âzboi. Guvernul are tot dreptul s─â cear─â un rol important ├«n formarea mandatului de reprezentare, dac─â nu chiar rolul principal, ├«ntruc├«t rezultatele Consiliului au o influen┼ú─â direct─â asupra guvern─ârii. Parlamentul trebuie inclus ├«n sistemul de luare a deciziei ÔÇô ┼či este p─âcat c─â, ┼úinut deoparte, ├«n istoria de cinci ani a apartenen┼úei noastre la Uniune, Legislativul nu ┼či-a dezvoltat cine ┼čtie ce abilit─â┼úi ├«n afacerile europene, dar lucrurile trebuie ├«ncepute de undeva.

Conflictul pre┼čedinte-premier, pe marginea particip─ârii la Consiliu, ┼či chiar decizia Cur┼úii Constitu┼úionale ar trebui s─â fie doar ├«nceputul unei dezbateri serioase privind reprezentarea intereselor rom├óne┼čti.

R─âzboiul politic f─âr─â menajamente exclude ├«ns─â o discu┼úie politic─â serioas─â. Iar dac─â la nivel european nu mai exist─â ├«nving─âtori ┼či ├«nvin┼či, ├«n Rom├ónia vor fi. Unul este deja aproape cert: interesul rom├ónesc ├«n Uniunea European─â. 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni economice la The Money Channel.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.