Europa ├«ntre probleme ┼či dileme

Publicat în Dilema Veche nr. 744 din 24-30 mai 2018
Europa ├«ntre probleme ┼či dileme jpeg

Dac─â Europa ar fi confruntat─â numai cu probleme poate c─â perioada pe care o tr─âim acum nu ar fi at├«t de dramatic─â. Problemele, ┼čtim cu to┼úii, ├«┼či g─âsesc p├«n─â la urm─â o rezolvare. Pe cerul Europei s-au adunat ├«ns─â norii tri┼čti ai unor dileme, ceea ce complic─â infinit lucrurile ├«ntruc├«t, o ┼čtim din defini┼úia respectivului concept, dilemele nu au solu┼úie.

Cei puţin două dileme perturbă în prezent construcţia europeană: una legată de imigraţie, iar alta identitară, cele două dileme fiind de fapt gemene.

Cum s─â proclami la nesf├«r┼čit universalitatea unor valori (precum drepturile omului, dreptul la liber─â circula┼úie, dreptul la azil, datoria moral─â de a fi ospitalieri fa┼ú─â de cei care fug de dezastre) ┼či s─â ┼úi p─âstrezi ├«n acela┼či timp identitatea?

Cum s─â faci s─â poat─â coabita dreptul la continuitate istoric─â ┼či deschiderea spre lume?

Uniunea European─â pare ├«n prezent o citadel─â asediat─â c─âreia i se ÔÇ×desprindÔÇť contrafor┼úii. Marea Britanie s-a deta┼čat de corpul comunitar ┼či navigheaz─â spre alte experien┼úe geopolitice. Polonia, Ungaria ┼či alte ┼ú─âri din Europa Central─â s├«nt tentate de ÔÇ×virtu┼úileÔÇť unei noi doctrine, cea a democra┼úiei iliberale. Soliditatea proiectului comunitar mai este pus─â la grea ├«ncercare ┼či de capacitatea uluitoare a altor ┼ú─âri (din sudul ┼či estul Europei) de a vida democra┼úia de sens. A┼č mai semnala aici ┼či o anumit─â abilitate a claselor politice de a fr├«na (uneori p├«n─â la punctul zero) capacitatea de interven┼úie a statului de drept chiar ┼či atunci c├«nd legisla┼úia este ├«n perfect acord cu exigen┼úele Bruxelles-ului.

O alt─â dilem─â, mai nou─â, ┼úine de rela┼úiile cu Statele Unite. Oare poate intra efectiv Uniunea European─â ├«n conflict comercial ┼či diplomatic cu puterea care ├«i asigur─â securitatea ┼či care a salvat democra┼úia european─â de dou─â ori ├«n secolul trecut? Acumularea unor intense divergen┼úe ├«ntre europeni ┼či americani, pe fondul a dou─â viziuni de viitor care nu se suprapun, amplific─â turbulen┼úele actuale de naviga┼úie ale pachebotului european.

Pe un plan mai larg, ├«ns─â, exist─â un sentiment resim┼úit ┼či ├«n estul, ┼či ├«n vestul Europei c─â Occidentul ┼či-a pierdut busola. Observ, ├«n ultimii ani, cum se multiplic─â ├«n libr─ârii c─âr┼úile legate de declinul sau de decaden┼úa Occidentului. ÔÇ×Istoria Occidentului, declin sau metamorfoz─â?ÔÇť se intitula un dosar special publicat de cotidianul Le Monde ├«n iulie 2014. Un titlu care m-a tulburat. Sun─â ├«ntr-un fel ca o ├«ntrebare pus─â la un referendum: ce prefera┼úi, declinul -sau metamorfoza? O alt─â dilem─â se ascunde de fapt aici. Dac─â vota┼úi cu declinul, atunci trebuie s─â ne consol─âm cu ideea c─â o veche civiliza┼úie dispare sub ochii no┼čtri. Dac─â vota┼úi cu metamorfoza, atunci trebuie s─â ne consol─âm cu ideea c─â o nou─â civiliza┼úie apare sub ochii no┼čtri, care va fi total diferit─â de cea precedent─â, de┼či va ├«ngloba elemente disparate din eaÔÇŽ

├Än ianuarie anul trecut, Michel Onfray, un filozof care m─â intrig─â ┼či pe care ├«l apreciez foarte mult, publica ├«n Fran┼úa un fel de tratat de ÔÇ×declinologieÔÇť, intitulat Decaden┼ú─â. Viziunea sa este apocaliptic─â. Pentru Michel Onfray civiliza┼úia iudeo-cre┼čtin─â nu mai are mult de tr─âit. ┼×i chiar dac─â dispari┼úia ei va ├«nsemna un proces etalat ├«nc─â pe c├«teva secole, el este ireversibil, ne spune Onfray.

Cu at├«tea ve┼čti proaste ├«mi pun ├«ns─â o ├«ntrebare, ┼či ea ÔÇ×dilematic─âÔÇť, motivat─â mai mult de instinctul de supravie┼úuire al scriitorului din mine dec├«t de decep┼úiile jurnalistului din mine. El, jurnalistul, dup─â 30 de ani de comentarii pe marginea actualit─â┼úii, s-ar retrage pe o insul─â pustie pentru a nu mai fi obligat s─â reflecteze la incapacitatea oamenilor ┼či a societ─â┼úilor umane de a nu repeta gre┼čelile trecutului. Scriitorul din mine, care scrie pentru oameni ┼či mai ales pentru tineri, ├«┼či pune ├«ns─â o alt─â ├«ntrebare: cum s─â facem ca s─â le insufl─âm tinerilor ceva mai mult─â ├«ncredere ├«n Europa? Exist─â, ├«n acest demers oarecum didactic, ni┼čte cli┼čee pe care le ├«nt├«lnesc des. Cum ar fi urm─âtoarea afirma┼úie: aceast─â nou─â criz─â este benefic─â pentru c─â din ea Europa va ie┼či mai puternic─â, mai motivat─â ├«n dorin┼úa ei de integrare, de consolidare a casei comune etcÔÇŽ A┼ča c─â ├«mi reformulez mie ├«ntrebarea: cum s─â-i fac pe tineri, f─âr─â s─â fiu didactic, s─â cread─â ├«n Europa, s─â-┼či extrag─â energie din statutul lor de europeni care circul─â liber pe un imens teritoriu ┼či s─â-i conving c─â de ei depinde supravie┼úuirea edificiului?

Reflect├«nd la aceste ├«ntreb─âri, ├«mi amintesc de o ÔÇ×iluminareÔÇť pe care am avut-o anul trecut la Festivalul de teatru de la Avignon, unde participam la o dezbatere despre imigra┼úie, migra┼úii ┼či piesele scrise pe aceast─â tem─â (aveam ┼či eu una ├«n programul festivalului, ├«n OFF). La discu┼úii participa ┼či un dramaturg originar din Coasta de Filde┼č care a intervenit ├«n discu┼úie cu o ÔÇ×viziune african─âÔÇť. El s-a exprimat cam a┼ča: ÔÇ×Dintotdeauna m-am hr─ânit cu cultura occidental─â, european─â, ├«n special francez─â, deci m─â simt european ┼či simt c─â am dreptul s─â tr─âiesc ├«n EuropaÔÇť.

Afirma┼úia sa at├«t de simpl─â ┼či de sincer─â m-a emo┼úionat ├«ntruc├«t ┼či eu, ├«n 1987, c├«nd plecam ├«n Fran┼úa, sim┼úisem acela┼či lucru, ┼či anume c─â aveam dreptul s─â tr─âiesc ├«n Occident pentru c─â eram de ÔÇ×cultur─â european─âÔÇť.

Rememor├«nd aceast─â secven┼ú─â, ├«mi spun: de fapt, s├«ntem mult mai mul┼úi cei care vor s─â ÔÇ×salveze EuropaÔÇť, iar marea lor majoritate se afl─â de faptÔÇŽ ├«n afara Europei. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.