Europa în decembrie…

Publicat în Dilema Veche nr. 825 din 12–18 decembrie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

În acest final de an, trei mari capitale europene au găzduit trei reuniuni internaţionale importante pentru viitorul bătrînului continent şi chiar al lumii. În toate cele trei ţări, însă, oamenii sînt mult mai preocupaţi în această perioadă de probleme interne (şi poate de venirea sărbătorilor) decît de marile chestiuni geopolitice.

În apropiere de Londra s-a derulat, pe 3 şi 4 decembrie, o reuniune la vîrf a Alianţei Atlantice, summit destinat să-i insufle acestei organizaţii, la venerabila vîrstă de 70 de ani, o nouă dinamică. Atenţia britanicilor a fost însă acaparată în primul rînd de evoluţia Brexit-ului şi de alegerile anticipate de pe 12 decembrie. Această întîlnire rămîne marcată de o frază, devenită acum celebră: „Moartea cerebrală a Alianţei“. Autorul acestei perle mediatice, preşedintele francez Emmanuel Macron, a fost făcut cu ou şi cu oţet de unii dintre omologii săi, întrucît a îndrăznit să pună un astfel de diagnostic. În presa franceză, unii comentatori afirmă totuşi că meritul ei este acela de a fi trezit din somn un organism amorţit, care se vede acum obligat să reflecteze la viitoarea sa identitate. În context, un responsabil leton s-a întrebat dacă nu cumva şi Uniunea Europeană se află într-o stare de „moarte cerebrală“ (nelinişte legitimă, în paranteză fie spus).

Capitala spaniolă, Madrid, a fost gazda unei noi conferinţe internaţionale pe tema climatului, începută pe 2 decembrie şi etalată pe zece zile. Între criza catalană şi noile blocaje politice rezultate după alegerile generale din noiembrie, spaniolii s-au străduit să dea o anumită greutate acestei conferinţe, dată fiind şi miza ei. Nimeni nu a uitat însă că iniţial conferinţa trebuia să fie organizată în Brazilia, dar preşedintele Jair Bolsonaro, alergic la problemele ecologiei, a plasat-o chilienilor. Care şi ei, pe fond de turbulenţe sociale, au plasat-o Madridului, ca şi cum conferinţa ar fi fost o castană fierbinte scoasă din foc, dar care îţi frige palmele. Multiplicarea conferinţelor pe tema climei, în ultimii 25 de ani, este însă un fenomen trist, întrucît ele nu au dus la mare lucru. Dovadă că anul 2019 este deja declarat de specialişti drept cel mai „fierbinte“ din istoria cunoscută de om.   

Pe data de 9 decembrie, Parisul a găzduit o reuniune la nivel înalt în formatul Normandia pentru a calma situaţia din sud-estul Ucrainei.

Oraşul Luminilor era însă total blocat în acea zi de sindicatele din transporturi, iar preşedintele francez, în ciuda iniţiativelor sale remarcabile în materie de politică externă, a fost o gazdă fragilizată din punct de vedere politic din cauza complicatelor sale probleme interne. Emmanuel Macron, Angela Merkel, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski au discutat despre relansarea acordurilor de la Minsk, despre viitorul Ucrainei şi despre viitorul relaţiilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană într-un oraş în care aproape toate metrourile erau închise şi în care principala grijă a locuitorilor era cum să ajungă de acasă la birou şi înapoi sau cum să-şi ducă la şcoală copiii şi apoi să şi-i recupereze în cursul după-amiezii.

Nu s-ar spune, în acest moment, că francezii sînt „mîndri“ de activismul internaţional al preşedintelui lor, de faptul că încearcă să trezească Alianţa Atlantică dintr-un somn strategic sau că îi ţine piept, cel puţin mediatic vorbind, imprevizibilului Donald Trump. După cum arată sondajele, 53% dintre francezi susţin mobilizarea sindicatelor împotriva unei reforme a pensiilor calificată de multe categorii profesionale drept un regres social. Destinul Europei nu pare o preocupare cotidiană a unor oameni îngrijoraţi (pe bună dreptate, de altfel) mai degrabă de viitorul lor, de perspectiva neagră de a pierde începînd din 2025, din cauza reformei, cîte 4.000 de euro anual la pensie.

Străinii sînt însă obişnuiţi cu această specificitate franceză: excesul de greve şi de contestaţii sociale. Ceea ce nu înseamnă că îi înţeleg foarte bine pe francezi. În cel mai recent număr al său, revista Courrier International publică diverse opinii critice ale unor străini despre Franţa, iar unele dintre ele ar merita să intre într-o antologie care să fie apoi oferită gratuit tuturor francezilor. Anaïs Ginori, de exemplu, corespondentă în Franţa a cotidianului italian La Repubblica, spune că italienii nu consideră ca fiind legitimă furia francezilor împotriva acestei reforme a pensiilor. Din punctul de vedere al acestei jurnaliste, Franţa este unul dintre  ultimele „bastioane ale statului social“ în Europa, un model abandonat chiar şi de ţările nordice, considerate multă vreme ca nişte veritabile expresii ale „statului providenţă“. Dar, mai spune Anaïs Ginori, „francezii nu se compară niciodată cu alte ţări, ei se compară doar cu ei înşişi, cu o idee pe care o au despre Franţa“.

Ce bine ar fi fost dacă acest model social francez, în loc să devină „un ultim bastion“, ar fi fost exportat în toată Europa, în condiţii de viabilitate şi de prosperitate pentru toţi! Cu o debordantă inocenţă, unul dintre liderii sindicali cei mai decişi să stopeze reforma în curs, Philippe Martinez, apropiat de comunişti, explica de ce francezii nu trebuie să renunţe la sistemul actual de calculare a pensiilor: pur şi simplu, „pentru că este cel mai bun din lume“.

În acest „decembrie negru“ (citez aici titlul de pe prima pagină a publicaţiei Courrier International), Europa pare să fie ultima grijă a europenilor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

accident elev petarda vaslui   foto isu vaslui (2) mp4 thumbnail png
Un elev de 19 ani, din Vaslui, rănit în urma exploziei unei petarde. A fost transportat la spital
Un accident în urma căruia un elev în vârstă de 19 ani, de la un liceu din Vaslui, a fost rănit s-a petrecut joi-dimineață, 12 decembrie 2024. Accidentul pirotehnic a avut loc în fața liceului „Mihail Kogălniceanu”, personalul unității de învățământ intervenind până la sosirea echipajelor medicale.
Intrevedere intre Donald Trump si Xi Jinping FOTO thatsmags.com
Donald Trump l-a invitat pe Xi Jinping la învestirea sa din 20 ianuarie
Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite, l-a invitat pe președintele chinez Xi Jinping să participe la ceremonia de învestire a sa în funcție, programată pentru 20 ianuarie, potrivit unor surse citate de CBS News.
masina politie spania jpeg
Român, acuzat că și-a ucis soția în Spania sub ochii fiicei lor de 2 ani. Bărbatul purta o brățară pentru agresori
Un român de 40 de ani este acuzat că și-a înjunghiat mortal partenera sub ochii fetiței lor de doi ani, care a fost de asemenea rănită. Bărbatul a fost rețintut și se află în custodia poliției.
profesori shutterstock 577578328 jpeg
Sindicate: 35% dintre profesori sunt plătiți cu venituri sub salariul minim
Mai mult de o treime dintre cadrele didactice din România sunt plătite cu mai puțin decât este salariul minim pe economie, susțin sindicaliștii afiliați BNS.
shutterstock 1113332 cuplu iubiti indragostiti restaurant mancare terasa jpeg
„Otrava” din farfurie ce ți se servește la restaurant. Un preparat care conține până la 14 aditivi și 40 de grame de sare într-o singură porție
Un studiu recent realizat de InfoCons a adus în atenția publicului o problemă majoră legată de preparatele tradiționale servite în restaurantele din România: ciorbele.
rafila Mediafax  jpg
„Nu este niciun fel de motiv să speriem populaţia din România”. Ce spune ministrul Sănătății despre boala X
Boala x sau de sindromul acut febril a apărut exclusiv într-o regiune izolată din Republica Democratică Congo şi nu prezintă în niciun fel caracteristicile unei boli care să pună probleme la nivel global, susține ministrul Sănătății, Alexandru Rafilă.
Marcel Ciolacu jpg
Marcel Ciolacu, după ce România a devenit membru deplin Schengen: „Nu vom accepta vreodată să fim cetățeni de mâna a doua în Europa!”
Premierul Marcel Ciolacu a făcut prima declaraţie după mult aşteptatul anunţ privind acceptarea României în spaţiul Schengen ca membru cu drepturi depline.
foto schengen jpg
Ce beneficii aduce pentru România aderarea la spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Aderarea României la spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025 va aduce o serie întreagă de beneficii țării noastre, în special unele economice. În plus, nu vor mai fi cozi la granițe.
Klaus Iohannis Facebook jpg
Iohannis: „România este în Schengen cu drepturi depline. O decizie așteptată prea mult timp”. Avertisment privind negarea beneficiilor europene
Președintele României, Klaus Iohannis, a explicat că aderarea României la Schengen consolidează poziția strategică a statului.