Europa, imigra┼úia ┼či ÔÇ×solidaritatea obligatorieÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 860 din 1 - 7 octombrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

├Än 2015 au fost depuse ├«n ┼ú─ârile membre ale Uniunii Europene peste un milion dou─â sute optzeci de mii de cereri de azil politic. Anul trecut, doar ├«n jur de 676.000 de str─âini au cerut protec┼úie ├«n Europa. S-ar spune, la prima vedere, c─â presiunea migratorie asupra Europei a mai sc─âzut din 2015 ├«ncoace. Contrar a ceea ce spun cifrele oficiale, imigra┼úia r─âm├«ne ├«ns─â un co┼čmar administrativ ┼či moral pentru Europa.

├Än 2014, c├«nd a devenit pre┼čedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a f─âcut tot posibilul ca s─â g─âseasc─â o solu┼úie ÔÇ×eficient─â, just─â ┼či solid─âÔÇŁ pentru fenomenul migratoriu. De numele lui r─âm├«ne legat principiul cotelor obligatorii, principiu simplu ┼či echitabil ├«n sine: fiecare ┼úar─â membr─â a Uniunii Europene ar fi trebuit s─â preia un anumit num─âr de imigran┼úi, ├«n func┼úie de popula┼úia ┼či de suprafa┼úa ei.

Istoria se repet─â acum cu noul pre┼čedinte al Comisiei, doamna Ursula von der Leyen. ┼×i pentru ea imigra┼úia reprezint─â o prioritate, ┼či ea ├«ncearc─â s─â propun─â solu┼úii, iar de numele ei s-ar putea s─â r─âm├«n─â legat principiul solidarit─â┼úii obligatorii. Cotele obligatorii nu au func┼úionat, dup─â cum ┼čtim, iar unele ┼ú─âri le-au contestat, consider├«nd c─â reprezint─â un pericol identitar. ╚Ü─ârile mici din Europa de Nord ┼či de Est, ├«n special, au protestat vehement cu argumente de genul: dac─â va trebui s─â primim ├«n mod obligatoriu str─âini, acest lucru va incita ┼či mai mult la exod, iar ├«n c├«teva decenii noi risc─âm de disp─ârem ca na┼úiune.

Nici principiul solidarit─â┼úii obligatorii nu-i satisface ├«ns─â pe europeni, de┼či el reprezint─â o pastil─â mai pu┼úin amar─â. Ursula von der Leyen nu le cere ┼ú─ârilor membre s─â primeasc─â noi imigran┼úi, ci s─â se activeze, fiecare cum poate, pentru atenuarea presiunii migratorii. Discursul poate fi rezumat cam a┼ča: pute┼úi da bani pentru amenajarea taberelor de migran┼úi, pute┼úi s─â v─â angaja┼úi mai serios ├«n protec┼úia frontierelor, pute┼úi s─â contribui┼úi la repatrierea for┼úat─â a celor c─ârora nu li s-a aprobat azilul, pute┼úi s─â v─â implica┼úi mai mult ├«n lupta pentru dezmembrarea re┼úelelor de trafican┼úi etc.

Presa interna┼úional─â (de exemplu, cotidianul The Guardian) a calificat aceast─â strategie drept ÔÇ×solidaritate ├á la carteÔÇŁ. Fiecare este obligat s─â ac┼úioneze cumva ┼či ├«┼či alege dintr-o list─â de ac┼úiuni cele care ├«i convin, pe care consider─â s─â le poate duce la ├«ndeplinire. Singurul punct efectiv pozitiv din noile dispozitive imaginate de echipa doamnei Ursula von der Leyen este abandonarea a┼ča-numitului regulament de la Dublin. ├Än virtutea acestui mecanism, fiecare str─âin intrat ilegal pe teritoriul Europei se vedea obligat s─â-┼či depun─â cererea de azil ├«n ┼úara european─â unde punea pentru prima dat─â piciorul. Ceea ce a provocat adev─ârate traume ├«n Grecia, Italia, Malta ┼či Spania, ┼ú─âri aflate ├«n prima linie a fluxului migrator.

C├«nd dep─â┼čim ├«ns─â registrul strict tehnic al discu┼úiei legate de imigra┼úie trebuie s─â recunoa┼čtem c─â problema este etern─â ┼či c─â nu are ÔÇ×solu┼úiiÔÇŁ. Lupta omului pentru o via┼ú─â mai bun─â ┼úine de instinctul de supravie┼úuire. Nici o lege ┼či nici un imperativ nu-i poate determina pe ni┼čte oameni suferinzi, fl─âm├«nzi, umili┼úi, exploata┼úi, marginaliza┼úi s─â r─âm├«n─â prizonieri ├«n condi┼úia lor. Frontierele regiunilor prospere de pe glob au fost luate ├«ntotdeauna cu asalt. Uneori deplas─ârile de popula┼úii au fost de fapt veritabile invazii. Istoria migra┼úiilor ┼či a deplas─ârilor de popula┼úii este ┼či aceea a imperiilor disp─ârute sau a form─ârii unor noi na┼úiuni.

Chiar dac─â emisfera nordic─â a planetei, mai industrializat─â ┼či mai prosper─â, se va baricada ├«n spatele unor fortifica┼úii redutabile, fluxul migratoriu provenit din zonele de sud cu demografie galopant─â va crea suficiente bre┼če pentru a p─âtrunde acolo unde via┼úa este considerat─â ca av├«nd un sens.

├Än Fran┼úa, de exemplu, ├«n fiecare an se instaleaz─â ├«n mod ilegal cam patru sute de mii de str─âini. Unii lideri politici s├«nt stupefia┼úi de ideea c─â ├«n fiecare an pe teritoriul Hexagonului apare, de fapt, un nou ora┼č num─âr├«nd patru sute de mii de locuitori. Cu men┼úiunea c─â aceste ora┼če noi r─âm├«n invizibile, fiind diseminate pe un teritoriu destul de vast. Risc─â Europa ca ├«ntr-o bun─â zi, din cauza imigra┼úiei, s─â devin─â altceva ├«n materie de civiliza┼úie, de stil de via┼ú─â, de valori? Este amenin┼úat─â ├«ns─â┼či democra┼úia din cauza imigra┼úiei? Vom asista la o ÔÇ×├«nlocuire de popula┼úieÔÇŁ ├«n Europa, a┼ča cum afirm─â unii ideologi apropia┼úi de extrema dreapt─â? Risc─â Uniunea European─â s─â se fragmenteze ├«ntre ┼ú─âri deschise ┼či ┼ú─âri ├«nchise, ├«ntre cele care accept─â multiculturalismul ┼či cele care vor opta pentru puritate etnic─â?

Multe ├«ntreb─âri existen┼úiale s├«nt legate de imigra┼úie, ┼či de fapt nimeni nu are ├«n prezent un r─âspuns la ele. Imigra┼úia, asociat─â cu eventuale grave crize economice, cu generalizarea conflictelor, cu catastrofe sanitare sau climaterice, cu infiltrarea durabil─â a unor ideologii totalitare (cum este islamismul) mai poate duce ┼či la haosÔÇŽ Pentru moment, Uniunea European─â ├«ncearc─â s─â gestioneze ra┼úional un fenomen care este, de fapt, ira┼úional. Sute de milioane de tineri ┼či de adul┼úi din Asia ┼či din Africa s├«nt doritori s─â se instaleze ├«n ÔÇ×paradisul europeanÔÇŁ. Europa continu─â s─â-i primeasc─â pe unii, ├«i repatriaz─â pe al┼úii ca s─â dinamiteze iluziile legate de imigra┼úie, mai contribuie la programe de dezvoltare pentru ca fluxul migratoriu s─â fie fr├«nat chiar la surs─â.

Nimic, ├«nc─â, nimic nu-i va opri pe oameni s─â caute ÔÇ×paradisul terestruÔÇŁ, nici m─âcar pe cei care cred profund ├«n paradisul celest. Emisfera nordic─â, mai prosper─â ┼či de┼úin─âtoare de tehnologii performante, nu se va putea proteja de haos dec├«t export├«nd bun─âstare ├«n restul lumii. ┼×i nici m─âcar atunci nu este sigur c─â fluxurile migratorii vor putea fi fr├«nate sau diminuate: impulsiv, rebel ┼či nemul┼úumit ve┼čnic de soarta sa, omul va g─âsi noi motiva┼úii profunde ┼či imperative pentru a migra pe o planet─â unde se consider─â ├«n mod natural ca fiind la el acas─â ┼či deci ├«ndrituit s─â se instaleze unde vrea.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.