Europa fără copii…

Publicat în Dilema Veche nr. 834 din 13 - 19 februarie 2020
Europa fără copii… jpeg

Printre numeroasele dileme cu care se confruntă Europa se numără şi cea legată de scăderea natalităţii. Pe de o parte sînt trase semnale de alarmă în legătură cu „bomba demografică“ de la orizontul anului 2050: vom fi zece miliarde de oameni pe planetă, dar nu vor exista resurse pentru ca toţi să aibă o viaţă decentă. Pe de altă parte, în ţări precum Statele Unite, Rusia, Japonia, Spania, Italia, Danemarca, Germania oamenii nu mai vor să facă copii… Dintre toate continentele, Europa este cea mai expusă într-un context de lasitudine faţă de viitor.

Nu întîmplător, noua preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit un comisar însărcinat cu demografia, pe Dubravka Suica. Să fie o simplă coincidenţă faptul că doamna Suica este originară din Croaţia, una dintre ţările care îşi pun cel mai acut, în Europa Centrală şi de Est, problema pierderii identităţii? Într-un interviu acordat cotidianului Le Monde, pe 8 ianuarie anul acesta, prim-ministrul croat Andrej Plenkovic arăta că, în momentul căderii comunismului, Croaţia număra 4.700.000 de locuitori. Între timp, în jur de 700.000 au plecat să lucreze în Vest, fenomenul îmbătrînirii populaţiei s-a accentuat, iar faptul că în timpul verii ţara devine un paradis turistic nu rezolvă cu nimic lucrurile, şi nici faptul că este traversată anual de zeci de mii de migranţi. Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2017, Croaţia figurează (împreună cu România, Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Letonia) printre cele zece ţări care, pe planetă, afişează cel mai puternic ritm de diminuare a populaţiei. Nu este greu de observat că Europa răsăriteană este campiona mondială a deşertificării în materie de fiinţe umane.

Libera circulaţie din Europa creează oportunităţi individuale, nimic de spus, dar în acelaşi timp, pe fondul stresului generat de competiţie, din dorinţa de a cîştiga bani şi de a avea o viaţă mai bună, cuplurile întîrzie momentul cînd decid că facă copii sau nu-i mai fac deloc.

Săptămînalul Courrier International, în primul număr de pe luna februarie, dedică un dosar acestui fenomen şi ajunge la concluzia că europenii, în special cei din sud şi cei din est, nu mai simt dorinţa de a procrea nici măcar atunci cînd statul le oferă condiţii bune pentru a-şi creşte copiii. În Ungaria, din 2019 încoace, mamele avînd minimum patru copii sînt exonerate de impozite pe toată durata vieţii, iar începînd de anul acesta procreaţia medicală asistată este asigurată cu bani publici. Courrier International citează statistici în virtutea cărora, dacă natalitatea nu va fi relansată în Ungaria, populaţia acestei ţări, astăzi de 9.700.000 de locuitori, va ajunge în 2070 la numai 6.000.000.

Italia pare să afişeze în prezent cea mai slabă rată a natalităţii din Europa, de 1,3 copii pe femeie. Dacă n-ar exista imigranţii (printre ei, mulţi români), situaţia demografică a Italiei ar fi şi mai catastrofală, spun comentatorii avizaţi în presa italiană (La Stampa).

De ce, într-un spaţiu încă prosper, cum este Europa, unde democraţia funcţionează, într-un context de pace, oamenii nu vor să facă copii sau nu fac suficient de mulţi pentru a asigura ceea ce se numeşte reînnoirea generaţiilor? În septembrie 2018, pe site-ul Mediapart cineva observa că Europa este condusă de… lideri care nu au copii. Erau citaţi preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelara germană Angela Merkel, prim-ministrul britanic Theresa May, premierul italian Paolo Gentiloni, premierul olandez Mark Rutte, premierul suedez Stefan Löfven, premierul scoţian Nicolas Sturgeon, premierul luxemburghez Xavier Bettel… Între timp, unii dintre aceşti lideri nu mai sînt la putere, dar întrebarea rămîne oarecum tulburătoare: cum se face că oameni care nu au copii sînt în situaţia de a încerca să stimuleze demografia europeană aflată în pană şi să ne ridice moralul?

Percepţia legată de acest fenomen este diferită în Vest şi în Est. În partea occidentală a Europei, scăderea natalităţii suscită temeri mai degrabă de natură productivistă şi economică, inclusiv teama că într-o bună zi nu va mai exista o populaţie activă destul de numeroasă pentru a finanţa pensiile celor activi în acest moment. În Răsăritul Europei există pur şi simplu temerea că se produce un fel de diluare a identităţii, că unele popoare ar putea treptat să dispară din istorie…

Modelul economic ultraliberal pe cale de globalizare şi reflexele individualiste ale societăţii de consum au, în orice caz, un impact negativ asupra natalităţii. Succesul economic al Coreei de Sud, de exemplu, are un revers dramatic: în 2018, această ţară afişa cea mai slabă rată a natalităţii din lume. Fără să afişeze un mare succes economic, şi Rusia este însă într-o situaţie dezastruoasă şi ar putea pierde, spun experţii, în jur de douăsprezece milioane de locuitori pînă în 2035.

La ce bun să mai faci copii dacă atunci cînd vor ajunge la vîrsta adultă vor fi şomeri? Cum să-ţi imaginezi că progenitura ta va trăi mai bine decît tine cînd, în unele mari oraşe, achiziţionarea unei locuinţe a devenit un coşmar şi te îndatorează pe viaţă sau chiar pe două generaţii? De ce să aduci pe lume fiinţe care vor fi nefericite, stresate, strivite de maşina competiţiei şi de un model capitalist inuman, confruntate cu catastrofele ecologice şi cu tot felul de alte crize, inclusiv cu cea a democraţiei? Iată întrebări frecvente astăzi. Unele răsună cu voce tare, altele rămîn doar în gînd. Ceva-ceva nu funcţionează bine în regiuni ale lumii care îl adulează de multă vreme pe zeul PROGRES, dar unde dorinţa de a procrea, singurul criteriu serios al încrederii în viitor, se diminuează.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.