Europa fără copii…

Publicat în Dilema Veche nr. 834 din 13 - 19 februarie 2020
Europa fără copii… jpeg

Printre numeroasele dileme cu care se confruntă Europa se numără şi cea legată de scăderea natalităţii. Pe de o parte sînt trase semnale de alarmă în legătură cu „bomba demografică“ de la orizontul anului 2050: vom fi zece miliarde de oameni pe planetă, dar nu vor exista resurse pentru ca toţi să aibă o viaţă decentă. Pe de altă parte, în ţări precum Statele Unite, Rusia, Japonia, Spania, Italia, Danemarca, Germania oamenii nu mai vor să facă copii… Dintre toate continentele, Europa este cea mai expusă într-un context de lasitudine faţă de viitor.

Nu întîmplător, noua preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit un comisar însărcinat cu demografia, pe Dubravka Suica. Să fie o simplă coincidenţă faptul că doamna Suica este originară din Croaţia, una dintre ţările care îşi pun cel mai acut, în Europa Centrală şi de Est, problema pierderii identităţii? Într-un interviu acordat cotidianului Le Monde, pe 8 ianuarie anul acesta, prim-ministrul croat Andrej Plenkovic arăta că, în momentul căderii comunismului, Croaţia număra 4.700.000 de locuitori. Între timp, în jur de 700.000 au plecat să lucreze în Vest, fenomenul îmbătrînirii populaţiei s-a accentuat, iar faptul că în timpul verii ţara devine un paradis turistic nu rezolvă cu nimic lucrurile, şi nici faptul că este traversată anual de zeci de mii de migranţi. Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2017, Croaţia figurează (împreună cu România, Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Letonia) printre cele zece ţări care, pe planetă, afişează cel mai puternic ritm de diminuare a populaţiei. Nu este greu de observat că Europa răsăriteană este campiona mondială a deşertificării în materie de fiinţe umane.

Libera circulaţie din Europa creează oportunităţi individuale, nimic de spus, dar în acelaşi timp, pe fondul stresului generat de competiţie, din dorinţa de a cîştiga bani şi de a avea o viaţă mai bună, cuplurile întîrzie momentul cînd decid că facă copii sau nu-i mai fac deloc.

Săptămînalul Courrier International, în primul număr de pe luna februarie, dedică un dosar acestui fenomen şi ajunge la concluzia că europenii, în special cei din sud şi cei din est, nu mai simt dorinţa de a procrea nici măcar atunci cînd statul le oferă condiţii bune pentru a-şi creşte copiii. În Ungaria, din 2019 încoace, mamele avînd minimum patru copii sînt exonerate de impozite pe toată durata vieţii, iar începînd de anul acesta procreaţia medicală asistată este asigurată cu bani publici. Courrier International citează statistici în virtutea cărora, dacă natalitatea nu va fi relansată în Ungaria, populaţia acestei ţări, astăzi de 9.700.000 de locuitori, va ajunge în 2070 la numai 6.000.000.

Italia pare să afişeze în prezent cea mai slabă rată a natalităţii din Europa, de 1,3 copii pe femeie. Dacă n-ar exista imigranţii (printre ei, mulţi români), situaţia demografică a Italiei ar fi şi mai catastrofală, spun comentatorii avizaţi în presa italiană (La Stampa).

De ce, într-un spaţiu încă prosper, cum este Europa, unde democraţia funcţionează, într-un context de pace, oamenii nu vor să facă copii sau nu fac suficient de mulţi pentru a asigura ceea ce se numeşte reînnoirea generaţiilor? În septembrie 2018, pe site-ul Mediapart cineva observa că Europa este condusă de… lideri care nu au copii. Erau citaţi preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelara germană Angela Merkel, prim-ministrul britanic Theresa May, premierul italian Paolo Gentiloni, premierul olandez Mark Rutte, premierul suedez Stefan Löfven, premierul scoţian Nicolas Sturgeon, premierul luxemburghez Xavier Bettel… Între timp, unii dintre aceşti lideri nu mai sînt la putere, dar întrebarea rămîne oarecum tulburătoare: cum se face că oameni care nu au copii sînt în situaţia de a încerca să stimuleze demografia europeană aflată în pană şi să ne ridice moralul?

Percepţia legată de acest fenomen este diferită în Vest şi în Est. În partea occidentală a Europei, scăderea natalităţii suscită temeri mai degrabă de natură productivistă şi economică, inclusiv teama că într-o bună zi nu va mai exista o populaţie activă destul de numeroasă pentru a finanţa pensiile celor activi în acest moment. În Răsăritul Europei există pur şi simplu temerea că se produce un fel de diluare a identităţii, că unele popoare ar putea treptat să dispară din istorie…

Modelul economic ultraliberal pe cale de globalizare şi reflexele individualiste ale societăţii de consum au, în orice caz, un impact negativ asupra natalităţii. Succesul economic al Coreei de Sud, de exemplu, are un revers dramatic: în 2018, această ţară afişa cea mai slabă rată a natalităţii din lume. Fără să afişeze un mare succes economic, şi Rusia este însă într-o situaţie dezastruoasă şi ar putea pierde, spun experţii, în jur de douăsprezece milioane de locuitori pînă în 2035.

La ce bun să mai faci copii dacă atunci cînd vor ajunge la vîrsta adultă vor fi şomeri? Cum să-ţi imaginezi că progenitura ta va trăi mai bine decît tine cînd, în unele mari oraşe, achiziţionarea unei locuinţe a devenit un coşmar şi te îndatorează pe viaţă sau chiar pe două generaţii? De ce să aduci pe lume fiinţe care vor fi nefericite, stresate, strivite de maşina competiţiei şi de un model capitalist inuman, confruntate cu catastrofele ecologice şi cu tot felul de alte crize, inclusiv cu cea a democraţiei? Iată întrebări frecvente astăzi. Unele răsună cu voce tare, altele rămîn doar în gînd. Ceva-ceva nu funcţionează bine în regiuni ale lumii care îl adulează de multă vreme pe zeul PROGRES, dar unde dorinţa de a procrea, singurul criteriu serios al încrederii în viitor, se diminuează.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Cseke Attila Eduard Novak Kelemen Hunor foto Inquam Photos / George Călin
Doi lideri PNL cer scoaterea UDMR de la guvernare: „Nu are ce să mai caute”
Eugen Pîrvulescu (Teleorman) și Adrian Cozma (Satu Mare) solicită scoaterea UDMR de la guvernare, după atitudinea lui Csoma Botond de la ședința solemnă de 1 Decembrie, apoi lipsa de reacție a liderilor Uniunii de Ziua națională.
Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Planul lui Putin înainte de război: Ucraina urma să fie anexată până în august
Un think-tank britanic din domeniul apărării și securității a publicat detalii despre planul președintelui rus Vladimir Putin de dinainte de a ordona invazia în Ucraina, relatează Sky News.
pod blaj jpg
Podul futurist inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro
Un pod spectaculos din punct de vedere arhitectural a fost finalizat și inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.