Europa divizată, în absenţa unei memorii comune

Publicat în Dilema Veche nr. 832 din 30 ianuarie - 5 februarie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

ÔÇ×Holocaustul nu poate fi utilizat pentru justificarea diviziunii sau a urii ├«n zilele noastreÔÇť. Aceast─â fraz─â a fost pronun┼úat─â de pre┼čedintele francez Emmanuel Macron pe data de 23 ianuarie, la Ierusalim, unde a participat, ├«mpreun─â cu peste 40 de al┼úi lideri (printre care ╚Öi pre┼čedintele Rom├óniei, Klaus Iohannis) la cea de-a 5-a edi┼úie a Forumului mondial pe tema Holocaustului. 

Multe fraze emo┼úionante au fost spuse cu aceast─â ocazie, iar agen┼úiile de pres─â au subliniat faptul c─â aceast─â reuniune interna┼úional─â de la Ierusalim este cea mai important─â din istoria Israelului. Nu ├«ncape nici o ├«ndoial─â ├«n privin┼úa mesajului transmis lumii ├«ntregi, prin simpla lor participare la acest Forum, de c─âtre liderii prezen┼úi acolo. ├Äntr-un moment c├«nd se ├«mplinesc 75 de ani de la eliberarea lag─ârului de la Auschwitz, comunitatea interna┼úional─â lanseaz─â un apel la ra┼úiune ┼či la ├«mprosp─âtarea memoriei, ┼či se angajeaz─â ├«ntr-un fel s─â nu repete niciodat─â gre┼čelile trecutului. ├Äntr-un moment c├«nd tensiunile din Orientul Apropiat ┼či Mijlociu au atins un prag extrem de ├«ngrijor─âtor, Israelul mai transmite un mesaj ┼či ├«n direc┼úia regimului de la Teheran, pe care Benjamin Netanyahu ├«l consider─â cel mai mare pericol pentru evrei de la Holocaust ├«ncoace. Mesajul poate fi tradus, ├«n cuvinte, cam ├«n felul urm─âtor: statul israelian nu este singur ┼či beneficiaz─â de un imens sprijin interna┼úional ├«n contextul conflictual din regiune.

├Än paralel ├«ns─â cu aceste mesaje importante ┼či cu gesturile ├«nc─ârcate de simboluri care le-au ├«nso┼úit, comemorarea de la Ierusalim de pe 23 ianuarie, precum ┼či cea de la Auschwitz de pe 27 ianuarie s-au derulat ├«ntr-un context de ÔÇ×b─ât─âlie a memorieiÔÇť. Mai toat─â presa francez─â a comentat pe larg acest conflict ├«n materie de interpretare a istoriei dintre Rusia ┼či Polonia, ├«n primul r├«nd. De altfel, pre┼čedintele polonez Andrzej Duda a preferat s─â nu se duc─â la Ierusalim, iar pre┼čedintele rus Vladimir Putin nu a fost invitat la ceremoniile de la Auschwitz din Polonia.

Andrzej Duda ar fi vrut s─â poat─â rosti un discurs la Ierusalim, dar autorit─â┼úile israeliene i-au pus pe lista vorbitorilor doar pe reprezentan┼úii Rusiei, ai Statelor Unite, ai Germaniei, ai Fran┼úei ┼či ai Marii Britanii. Tem├«ndu-se c─â va fi pus ├«n situa┼úia de a asculta pasiv eventuale acuza┼úii de antisemitism aduse Poloniei de c─âtre Vladimir Putin, ┼čeful statului polonez a preferat deci s─â nu fac─â deplasarea la Ierusalim. Vladimir Putin, f─âr─â s─â numeasc─â persoane sau ┼ú─âri, s-a referit ├«ntr-adev─âr la unii ÔÇ×compliciÔÇť pe care i-ar fi avut nazi┼čtii, complici a c─âror ÔÇ×cruzimeÔÇť ar fi fost uneori mai mare dec├«t cea a nazi┼čtilor. Din punctul de vedere al lui Vladimir Putin, Polonia este departe de a fi ÔÇ×prima victim─â a nazismuluiÔÇť (a┼ča cum afirm─â istoriografia oficial─â a Var┼čoviei), ci o ┼úar─â care ar fi favorizat agresiunea nazismului ├«mpotriva Europei. Din septembrie anul trecut ├«ncoace, pre┼čedintele rus a evocat deseori aceast─â ÔÇ×teorieÔÇť a complicit─â┼úii poloneze ┼či a antisemitismului exacerbat al regimului polonez dintre cele dou─â r─âzboaie mondiale. El repro┼čeaz─â Poloniei ┼či faptul c─â ar fi profitat de tratatul de la M├╝nchen din 1938, care a dus la dezmembrarea Cehoslovaciei, c├«nd Polonia a anexat o parte din Silezia.

Din punctul de vedere al polonezilor, ├«ns─â, Pactul Ribbentrop-Molotov semnat ├«n 1939 reprezint─â oroarea absolut─â, ├«ntruc├«t, ├«n virtutea acestui pact dintre Hitler ┼či Stalin, a fost atacat─â ┼či ├«mp─âr┼úit─â Polonia, iar Uniunea Sovietic─â a anexat ┼či alte teritorii, precum ┼ú─ârile baltice ┼či BasarabiaÔÇŽ

De fapt, ├«n aceast─â ÔÇ×b─ât─âlie a memorieiÔÇť este implicat─â ┼či ├«ntreaga Uniune European─â. Vladimir Putin a reac┼úionat cu mare furie anul trecut, ├«n septembrie, c├«nd Parlamentul European a adoptat o rezolu┼úie pe tema ÔÇ×memoriei europeneÔÇť, rezolu┼úie ├«n care nazismul ┼či comunismul s├«nt puse, practic, pe acela┼či plan, iar Pactul Ribbentrop-Molotov este denun┼úat ┼či considerat ca un factor cauzal al conflagra┼úiei. Din toamna anului trecut, Vladimir Putin s-a angajat ├«ntr-o ÔÇ×cruciad─â viz├«nd rescriererea rolului Uniunii Sovietice ├«n al Doilea R─âzboi MondialÔÇť (am citat din cotidianul Le Monde, articol ap─ârut pe 21 ianuarie).

Cotidianul francez denun┼ú─â ├«ns─â ÔÇ×lectura na┼úionalist─â a istorieiÔÇť ┼či ├«n cazul Poloniei, ┼či ├«n cazul Rusiei, precum ┼či faptul c─â ea reprezint─â o ÔÇ×arm─â politic─âÔÇť. Comentatorii de la Le Monde ├«l mai citeaz─â pe fostul diplomat ┼či analist rus Vladimir Frolov, cu urm─âtoarea fraz─â: ÔÇ×Legitimitatea puterii ruse, fie pe plan intern, fie pe scena interna┼úional─â, este ├«n mare parte construit─â pe istoria victoriei ├«mpotriva Germaniei naziste ┼či a pozi┼úiilor geopolitice c├«┼čtigate de Moscova dup─â r─âzboiÔÇť.

ÔÇ×B─ât─âlia memorieiÔÇť risc─â s─â se extind─â anul acesta, mai ales c─â se ├«mplinesc 75 de ani de la ├«ncheierea r─âzboiului. Rusia preg─âte┼čte un important moment comemorativ ├«n mai, cu mul┼úi invita┼úi. Pre┼čedintele francez Emmanuel Macron ┼či-a confirmat deja prezen┼úa la Moscova. De mai mult─â vreme el pledeaz─â pentru redeschiderea dialogului cu Moscova ┼či pentru crearea unui nou cadru de colaborare ├«ntre Uniunea European─â ┼či Rusia.

La Auschwitz au fost extermina┼úi peste un milion de evrei. Al Doilea R─âzboi Mondial a ├«nsemnat moartea a ┼čase milioane de evrei. Uniunea Sovietic─â a avut pierderi uria┼če, 27 de milioane de oameni, iar  bilan┼úul general al r─âzboiului este de peste 60 de milioane de vie┼úi.

Dac─â mor┼úii ar avea un cuv├«nt de spus, poate c─â ei le-ar cere mai mult─â decen┼ú─â celor vii, precum ┼či celor obseda┼úi de rescrierea istoriei din considerente na┼úionaliste, politice sau polemice. Un manual unic de istorie legat de al Doilea R─âzboi Mondial este pentru moment imposibil ├«n Europa, dar mai mult ca sigur c─â ÔÇ×exacerbarea conflictelor de memorieÔÇť este de natur─â s─â ├«nt├«rzie mult redactarea sa.

Matei Vi╚Öniec este scriitor, dramaturg ╚Öi jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.