Europa de după alegerile germane

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
Europa de după alegerile germane jpeg

Sînt alegerile din Germania semnalul ultim înaintea unei refondări a Uniunii Europene, care ar urma să ducă la crearea unui bloc comunitar mai bine structurat și mai puternic?

● Da, pentru că alegerile din Germania reprezintă punctul terminus al unui adevărat maraton electoral de aproape zece luni de zile, cu adevărat decisiv pentru viitorul Uniunii. Să ne imaginăm numai ce s-ar fi întîmplat dacă, la începutul lunii decembrie 2016, în Austria ar fi fost ales președinte candidatul populist Norbert Hofer și nu ecologistul Alexander Van der Bellen. Sau să ne imaginăm ce-ar fi însemnat ca la alegerile legislative din Olanda, desfășurate în luna martie, Partidul Libertății al lui Geert Wilders să fi obținut un scor convingător, care să-l poată propulsa într-o coaliție de guvernare. Cum am fi discutat astăzi dacă Franța ar fi ales-o președintă pe Marine Le Pen? Dacă toate acestea s-ar fi întîmplat, atunci ar trebui să acceptăm și că Alternativa pentru Germania (AfD) ar fi obținut un scor semnificativ mai ridicat în alegerile din 24 septembrie, astfel încît ecuația guvernării de la Berlin ar fi devenit cu mult mai complicată.

Șocurile Brexit și Trump i-au îndemnat pe europeni la prudență, i-au ajutat să prețuiască niște lucruri aparent simple, pe care, probabil, mulți dintre ei le considerau date pentru totdeauna, precum aerul pe care-l respirăm: piața unică, libertățile conferite de tratate, solidaritatea între membri. Uniunea Europeană pare condamnată acum să meargă pe o cale mai bună, măcar pentru că a evitat ceea ce putea fi cel mai rău. De altfel, intenția unei refondări europene a fost prezentă în discursurile învingătorilor, e adevărat, în doze și cu intensități diferite și cel mai mult la Emmanuel Macron.

● Nu tocmai, pentru că rezultatele electorale din anumite țări nu înseamnă, automat, că au fost găsite și soluțiile unor probleme complexe. În Germania, de exemplu, tema refugiaților a fost tratată mai degrabă cu discreție de către partidele principale, dar tocmai tema aceasta a dus la adîncirea unei falii îngrijorătoare între Est și Vest, între vechile și noile state membre, între „vechea“ și „noua“ Europă.

Pur și simplu, europenii s-au văzut puternic divizați pe chestiuni fundamentale, cum ar fi cele care țin, pe de o parte, de preocupările identitare și, pe de alta, de afirmarea caracterului civic al societății. Ce te face așadar, membru al unei societăți membre a Uniunii Europene? Aderarea la valori, solidaritatea, ar spune mai întîi cei din Vest. Apartenența națională și religioasă, ar fi tentați să spună esticii.

Pentru prima dată, vesticii s-au simțit trădați atunci cînd, în criza refugiaților, esticii nu le-au întors o parte din solidaritatea de care ei beneficiaseră mai înainte. Pe de altă parte, esticii își pun întrebarea dacă diferențele de nivel de trai față de cei din Vest sînt într-adevăr recuperabile – sau, poate, nu. Teme precum muncitorii detașați sau diferențele calitative dintre produsele comercializate în Vest și în Est au întărit percepția esticilor că ar fi tratați drept „cetățeni de categoria a doua“. Și că Vestul n-are interesul să fie altfel.

Apoi, nu trebuie ignorată diferența de percepție dintre Est și Vest în privința aspectelor strategice. Unii estici, precum polonezii, românii sau balticii, își văd securitatea națională legată indisolubil de Statele Unite și văd în Rusia o amenințare existențială. Alții, precum ungurii și, în anumite aspecte, bulgarii sau cehii, privesc cu un anumit interes spre Rusia. Polonezii, românii și balticii continuă să întrețină teama istorică legată de o posibilă nouă „trădare“ a Vestului, care ar putea cădea la o înțelegere cu rușii, pe seama Estului. Mai rău este că lideri populiști din Est, la Budapesta și Varșovia, la Praga și Bratislava, dar în bună măsură și la București, marchează puncte electorale importante mizînd exact pe aceste temeri și frustrări. Și contribuie astfel la adîncirea faliei Est-Vest.

Ei bine, liderii vestici care au cîștigat rundele de alegeri din ultimele luni nu au venit cu propuneri concrete pentru depășirea acestor disensiuni mai grave decît s-ar fi putut crede. Lasă că Viktor Orbán, cu toate derapajele sale, nu a fost deranjat vreo secundă de PPE-ul condus de doamna Merkel!

● Și noi ce facem? Ne jucăm șansa cu realism. Semnalele lansate de Emmanuel Macron la București și de Jean Claude Juncker la Strasbourg arată că Bucureștiul devine, alături de Sofia, un partener foarte important, în contextul derapajelor de la Budapesta și Varșovia. Nu trebuie să adormim cu iluzii – nimeni nu ne întinde covorul roșu. Iar Europa cu mai multe viteze rămîne varianta privilegiată la Paris și la Berlin, în pofida discursului unificator al președintelui Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, statele din „nucleul dur“ nu vor sta să ne aștepte. Jucăm sau rămînem pe tușă – e alegerea noastră.

Putem fi în joc dacă vom participa la reformarea Spațiului Schengen, trecînd peste frustrarea generată de refuzul de a fi primiți deocamdată acolo, deși am fi meritat. Și avem nevoie de o foaie de parcurs credibilă pentru aderarea la moneda euro.

Marea întrebare este dacă un guvern de la București, băgat pînă în gît în bătălia cu Justiția și care dă impresia că scapă deficitele de sub control, este capabil măcar să înțeleagă șansa ce stă în fața României. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

parlamentul european foto adevarul
Intrarea României în Schengen, în atenția Parlamentului European
Liderul delegației române a PSD din Parlamentul European a anunțat introducerea pe agenda plenului PE a unei dezbateri cu rezoluție privind aderarea României la Spațiul Schengen.
cuc wikipedia jpg
Cucul, în cultura poporului român. O mulțime de credințe populare sunt legate de pasărea sacralizată
Vechile credințe românești fac din cuc o pasăre sacră, care poate prevesti momente în viața celui care-l aude cântând. Legendele vorbesc despre doi frați, dintre care unul s-a transformat în pasăre.
Stoichita
Stoichiță, interzis să mai intre în vestiarul naționalelor. I-au pus stop „Sfătuitorului“
Omul care îi şoptește la ureche lui Răzvan Burleanu și-a pierdut din influența pe care o avea asupra președintelui FRF.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.